Benedict al XVI-lea, mesaj pentru a VI-a Adunare ordinară FIAC la Iaşi: laicii sunt
coresponsabili de misiunea Bisericii
(RV - 23 august 2012) Biserica are nevoie de laici maturi care să fie
„coresponsabili” de misiunea ei universală şi nu consideraţi simpli
„colaboratori” ai clerului. Afirmă Benedict al XVI-lea în mesajul trimis
participanţilor la Forumul Internaţional al Acţiunii Catolice - FIAC, în
curs de desfăşurare la Iaşi, la sediul Institutului Teologic Romano-Catolic, în perioada
22-26 august. Asociaţia voastră, sunt auspiciile formulate de Benedict al XVI-lea,
să fie în acest timp „un laborator de globalizare a carităţii”.
Dar ce este
Acţiunea Catolică? Dintre asociaţiile bisericeşti, singura menţionată explicit
în documentele Conciliului Vatican II este tocmai „Acţiunea Catolică”, definită descriptiv
în decretul despre apostolatul laicilor (Apostolicam actuositatem 20). Este
vorba despre o asociaţie de laici care se angajează la realizarea scopului apostolic
general al Bisericii, în mod liber, în formă comunitară şi organică şi în directă
colaborare cu ierarhia Bisericii. Deja Pius al XI-lea afirma în acest sens că:
„Acţiunea Catolică nu este altceva decât ajutorul adus de laici la opera apostolică
a ierarhiei; ea a existat de la originile Bisericii, luând în prezent o formă nouă,
mai bine adaptată timpurilor prezente”.
Distincţia s-a accentuat de-a lungul
secolelor, dar în anul zero al Bisericii, chestiunea nici nu se punea: păstori şi
laici „erau o singură inimă şi un singur suflet”. Şi la acest exemplu de unitate Papa
îndreaptă privirile numeroşilor membri ai Acţiunii Catolice - 35 de naţiuni şi 4 continente
- care de miercuri 22 până sâmbătă 26 august se află în oraşul Iaşi pentru a VI-a
adunare plenară a Forumului internaţional. Laicii în Biserică - susţine cu claritate
Benedict al XVI-lea - sunt invitaţi să trăiască şi să acţioneze ca protagonişti ai
misiunii bisericeşti, şi deci fiind „coresponsabili” împreună cu preoţii şi nu redimensionaţi
ca simpli „colaboratori ai clerului”. O demnitate mult mai înaltă şi angajantă, deci
pe care Papa - referindu-se la tema centrală a adunării din România - o defineşte
şi subliniază afirmând cu intensitate: „Simţiţi ca al vostru angajamentul de a lucra
pentru misiunea Bisericii: prin rugăciune, prin studiu, cu participarea activă la
viaţa Bisericii, cu o privire atentă şi pozitivă faţă de lume, în căutarea continuă
a semnelor timpurilor. Nu obosiţi nicicând de a îmbunătăţi tot mai mult, printr-o
angajare serioasă şi zilnică, aspectele legate de vocaţia voastră specială de credincioşi
laici, chemaţi să fiţi martori curajoşi şi credibili în toate domeniile societăţii,
astfel ca Evanghelia să fie lumină care aduce speranţă în situaţiile problematice,
de dificultate, de întuneric, pe care oamenii de astăzi le găsesc adesea pe drumul
vieţii”.
Laicii, insistă Benedict al XVI-lea, cu experienţa lor, pot ajuta
pastorii "să judece cu mai mare claritate şi oportunitate”, atât în lucrurile spiritului
cât şi în cele ale lumii. Dar, tocmai, întrucât martori în prima linie a Evangheliei,
credincioşii laici au - scrie Papa - responsabilitatea de a o vesti într-un "limbaj
şi modalităţi uşor de înţeles în timpul nostru": într-o lume în schimbare rapidă,
aceasta este provocarea "noii evanghelizări”. Şi restrângând reflecţia specifică la
angajarea Acţiunii Catolice, Benedict al XVI-lea aminteşte că ea are "ca trăsătură
fundamentală aceea de a-şi asuma scopul apostolic al Bisericii în globalitatea sa",
în echilibru între Biserica universală şi Biserica locală.
„Asumaţi şi împărtăşiţi
- îndeamnă Papa Benedict - deciziile pastorale ale diecezelor şi parohiilor, facilitând
ocazii de întâlnire şi de colaborare sinceră cu alţi membri ai comunităţii bisericeşti,
creând raporturi de stimă şi de comuniune cu preoţii, pentru o comunitate vie, ministerială
şi misionară. Cultivaţi relaţii personale autentice cu toţi, începând cu familia,
şi oferiţi disponibilitatea voastră de participare la toate nivelurile vieţii sociale,
culturale şi politice, având mereu ca ţintă binele comun”.
„În această fază
a istoriei” şi în acord cu istoria voastră asociativă - încheie Benedict al XVI-lea
- reînnoiţi angajamentul „de a păşi pe calea sfinţeniei” şi „în lumina Magisteriului
social al Bisericii, lucraţi şi pentru a fi tot mai mult un laborator de ’globalizare
a solidarităţii şi carităţii’, pentru a creşte, împreună cu întreaga Biserică, în
coresponsabilitatea de a oferi un viitor de speranţă omenirii, având curajul şi de
a face propuneri exigente”.
În legătură cu subiectul
dezbătut în adunarea de la Iaşi, cu noi, părintele Felix Roca, asistent naţional al
Acţiunii Catolice: • Pr. Felix Roca
Aici serviciul
audio:
------------------------------------------------------------------------------ La
sediul Institutului Teologic Romano-Catolic din Iaşi este în curs în perioada 22-26
august a VI-a Adunare Generală a Forumului Internaţional al Acţiunii Catolice (FIAC).
Tema adunării este "Laici din Acţiunea Catolică - coresponsabilitate eclezială
şi socială" şi cu motoul inspirat din episodul ucenicilor de la Emaus chiar în ziua
învierii lui Isus: "În acelaşi ceas, s-au ridicat şi s-au întors la Ierusalim" (Lc
24, 33). Sunt reuniţi la Iaşi în aceste zile circa 150 de responsabili ai Acţiunii
Catolice din aproximativ 30 de ţări. Papa Benedict al XVI-lea a trimis participanţilor
următorul mesaj, adresat episcopului diecezei de Palestrina, Italia, asistent general
al FIAC - Forumul Internaţional al Acţiunii Catolice.
Iată textul mesajului
în traducerea noastră de lucru:
Veneratului Frate, mons. Domenico
Sigalini, asistent general al Forumului Internaţional al Acţiunii
Catolice
Cu ocazia celei de-a VI-a Adunări ordinare a acestui Forum Internaţional
al Acţiunii Catolice doresc să adresez un salut cordial Dumneavoastră şi tuturor celor
care participă la însemnata întâlnire, în special coordonatorului Secretariatului,
Emilio Inzaurraga, preşedinţilor naţionali şi asistenţilor spirituali naţionali. Un
gând special adresez episcopului de Iaşi, mons. Petru Gherghel, şi diecezei sale,
care găzduiesc acest eveniment bisericesc în care sunteţi chemaţi să reflectaţi despre
"coresponsabilitatea socială şi bisericească”. Este vorba de o temă de mare relevanţă
pentru laici, care se situează bine în preajma Anului Credinţei şi Adunării ordinare
a Sinodului Episcopilor despre Noua Evanghelizare.
Coresponsabilitatea necesită
o schimbare de mentalitate în ceea ce priveşte, în special, rolul laicilor în Biserică,
care nu trebuie consideraţi "colaboratori" ai clerului, ci persoane realmente "coresponsabile"
de existenţa şi activitatea Bisericii. Este important, de aceea, să se consolideze
un laicat matur şi angajat, capabil să dea propria contribuţie specifică la misiunea
Bisericii, în respectarea slujirilor şi sarcinilor pe care fiecare le are în viaţa
Bisericii şi mereu în cordială comuniune cu episcopii. În acest sens, Constituţia
dogmatică Lumen Gentium califică stilul relaţiilor dintre laici şi păstori
prin adjectivul "familiar”: "De la aceste relaţii familiare dintre laici şi păstori
e de aşteptat mult bine pentru Biserică. Într-adevăr, în laici se întăreşte astfel
simţul responsabilităţii proprii, li se încurajează elanul şi forţele lor sunt mai
uşor asociate la lucrarea păstorilor. Aceştia, la rândul lor, ajutaţi de experienţa
laicilor, pot judeca mai clar şi mai corect atât în cele spirituale, cât şi în cele
pământeşti, astfel încât întreaga Biserică, susţinută de toţi membrii săi, să-şi poată
împlini mai eficient misiunea pentru viaţa lumii” (n. 37).
Dragi prieteni,
este important a studia şi a trăi acest spirit de comuniune profundă în Biserică,
caracteristică a începuturilor Comunităţii creştine, după cum atestă cartea Faptele
Apostolilor: "mulţimea celor care au crezut era o inimă şi un singur suflet" (4,32).
Simţiţi ca al vostru angajamentul de a lucra pentru misiunea Bisericii: prin rugăciune,
prin studiu, cu participarea activă la viaţa Bisericii, cu o privire atentă şi pozitivă
faţă de lume, în căutarea continuă a semnelor timpurilor. Nu obosiţi nicicând de a
îmbunătăţi tot mai mult, printr-o angajare serioasă şi zilnică, aspectele legate de
vocaţia voastră specială de credincioşi laici, chemaţi să fiţi martori curajoşi şi
credibili în toate domeniile societăţii, astfel ca Evanghelia să fie lumină care aduce
speranţă în situaţiile problematice, de dificultate, de întuneric, pe care oamenii
de astăzi le găsesc adesea pe drumul vieţii.
A călăuzi la întâlnirea cu Cristos,
anunţând mesajul său de mântuire în limbaje şi modalităţi de înţeles pentru timpul
nostru, marcat de procese sociale şi culturale în transformare rapidă, este marea
provocare a noii evanghelizări. Vă încurajez să continuaţi cu generozitate serviciul
vostru pentru Biserică, trăind pe deplin carisma voastră, care are ca trăsătură fundamentală
aceea de a asuma scopul apostolic al Bisericii în globalitatea sa, în echilibru fructuos
între Biserica universală şi Biserica locală şi în spiritul uniunii intime cu Succesorul
lui Petru şi de activă coresponsabilitate cu proprii păstori (Cf Conc. Ecum. Vat.
II, Decretul despre apostolatului laicilor, Apostolicam actuositatem, 20).
În
această fază a istoriei, în lumina Magisteriului social al Bisericii, lucraţi şi pentru
a fi tot mai mult un laborator de "globalizare a solidarităţii şi carităţii", pentru
a creşte, împreună cu întreaga Biserică, în coresponsabilitatea de a oferi un viitor
de speranţă omenirii, având curajul şi de a face propuneri exigente.
Asociaţiile
voastre de Acţiune Catolică au o istorie lungă şi fructuoasă, scrisă de martori curajoşi
ai lui Cristos şi ai Evangheliei, dintre care unii au fost recunoscuţi de către Biserică
ca Fericiţi şi Sfinţi. Pe acest făgaş sunt chemaţi astăzi să reînnoiţi angajamentul
de a păşi pe calea sfinţeniei, menţinând o intensă viaţă de rugăciune, favorizând
şi respectând căi personale de credinţă şi valorizând bogăţiile fiecăruia, prin însoţirea
preoţilor asistenţi şi a unor responsabili capabili de a educa la coresponsabilitate
eclezială şi socială. Viaţa voastră să fie "transparentă", călăuzită de Evanghelie,
luminată de întâlnirea cu Cristos, iubit şi urmat fără teamă. Asumaţi şi împărtăşiţi
deciziile pastorale ale diecezelor şi parohiilor, facilitând ocazii de întâlnire şi
de colaborare sinceră cu alţi membri ai comunităţii bisericeşti, creând raporturi
de stimă şi de comuniune cu preoţii, pentru o comunitate vie, ministerială şi misionară.
Cultivaţi relaţii personale autentice cu toţi, începând cu familia, şi oferiţi disponibilitatea
voastră de participare, la toate nivelurile vieţii sociale, culturale şi politice,
având mereu ca ţintă binele comun.
Cu aceste câteva gânduri, asigurându-vă
de amintirea mea afectuoasă în rugăciune pentru voi, pentru familiile voastre şi asociaţiile
voastre, din inimă trimit tuturor participanţilor la Adunare, Binecuvântarea Apostolică,
pe care o extind bucuros la toţi cei pe care îi întâlniţi în apostolatul vostru de
zi cu zi.