Sfântul Pius al X-lea a lăsat în istoria Bisericii o amprentă mereu actuală: Benedict XVI despre predecesorul său, comemorat la 21 august

RV 20 august 2012. Biserica Catolică celebrează la 21 august comemorarea liturgică a Sfântului Pius al X-lea, papă. La audienţa generală de pe 18 august 2010, ţinută la reşedinţa pontificală din localitatea Castel Gandolfo, Benedict al XVI-lea a spus că sfântul Pius al X-lea, papă din 1903 pînă la 20 august 1914, a lăsat în istoria Bisericii o amprentă de neşters.

Născut în nordul Italiei, în provincia Treviso, la 1835 într-o familie de ţărani, Giuseppe Sarto a fost sfinţit preot la 23 de ani, arătând încă de la început "o profundă iubire faţă de Cristos şi Biserică, smerenie şi simplitate, dar mai ales o mare iubire faţă de cei nevoiaşi, trăsături care au însoţit întreaga sa viaţă". În 1884 a fost numit episcop de Mantova iar în 1893, patriarh de Veneţia. La 4 august 1903 a fost ales ca succesor al apostolului Petru, "slujire pe care a acceptat-o cu ezitare, pentru că nu se simţea la înălţimea unei misiuni atât de mari". Dar, a notat Benedict al XVI-lea, realitatea a arătat altceva:
• "Pontificatul sfântului Pius al X-lea a lăsat un semn de neşters în istoria Bisericii şi s-a remarcat printr-un efort considerabil de reformă, cuprins în motto-ul «instaurare omnia in Christo» - reînnoirea tuturor în Cristos".

Numeroase au fost iniţiativele pontificatului său: reorganizarea Curiei Romane, lansarea lucrărilor de redactare a Codului de Drept Canonic, formarea viitorilor preoţi şi întemeierea mai multor Seminarii regionale. Pornind probabil şi de la propria experienţă, obişnuia să spună: "Orice vocaţie la preoţie provine din inima lui Dumnezeu, dar trece printr-o inimă de mamă". Pe de altă parte, ţinea foarte mult la formarea doctrinară a Poporului lui Dumnezeu şi chiar din anii când era paroh a redactat el însuşi un catehism. În timpul slujirii episcopale la Mantova a făcut tot posibilul pentru a se ajunge la un catehism unic, dacă nu la nivel universal, cel puţin la nivelul Italiei.
• "Ca un autentic păstor, [papa Pius al X-lea] a înţeles că situaţia epocii, inclusiv datorită fenomenului emigraţiei, impunea necesitatea unui catehism la care orice credincios să se poată raporta independent de locul şi circumstanţele vieţii. Ca Pontif, s-a ocupat de elaborarea unui text de doctrină creştină pentru dieceza de Roma, care s-a răspândit apoi în toată Italia şi în lume. Acest catehism, numit «al lui Pius al X-lea», a fost pentru mulţi o călăuză sigură pentru învăţarea adevărurilor de credinţă datorită limbajului său simplu, clar şi precis, dar şi modului eficient de expunere".

Nu mai prejos a fost efortul depus pentru reformarea Liturgiei, în special a muzicii sacre, pentru a-i conduce pe credincioşi la o viaţă de rugăciune mai profundă şi la o mai mare participare la Sacramente:
• "El afirma că adevăratul spirit creştin îşi găseşte izvorul său primar şi indispensabil în participarea activă la Preasfintele Taine şi la rugăciunea publică şi solemnă a Bisericii. De aceea, îndemna la o apropiere frecventă la Sacramente, încurajând frecvenţa zilnică la Sfânta Împărtăşanie, bine pregătiţi, şi anticipând în mod oportun Prima Sfântă Împărtăşanie a copiilor spre vârsta de şapte ani, când copilul începe uzul raţiunii".

Credincios îndatoririi de a-i întări pe fraţii săi în credinţă, Pius al X-lea, în faţa unor tendinţe care se prezentau în domeniul teologic la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, a intervenit în mod hotărât, condamnând curentul de gândire numit "modernism", cu scopul de a îndepărta concepţiile eronate şi de a promova o cunoaştere ştiinţifică a Revelaţiei în armonie cu Tradiţia Bisericii. În acest sens, în 1909 a întemeiat Institutul Biblic Pontifical.

Ultimele luni ale vieţii sale au fost umbrite de flagelul Primului Război Mondial:
• "Apelul către catolicii lumii, lansat pe 2 august 1914 pentru a-şi exprima "profunda durere" a momentului, era strigătul de suferinţă al părintelui care îşi vede copiii aliniindu-se unii împotriva altora. A murit la scurtă vreme, pe 20 august, iar faima sa de sfinţenie a început să se răspândească imediat în rândul poporului creştin".

Dar ce moştenire ne încredinţează nouă sfântul Pius al X-lea? Din nou, Benedict XVI-lea:
• "Sfântul Pius al X-lea ne învaţă pe noi toţi că la baza activităţii noastre apostolice, în diferitele domenii în care lucrăm, trebuie să fie întotdeauna o adâncă uniune personală cu Cristos, ce trebuie cultivată şi adâncită zi de zi. Acesta este nucleul întregii sale învăţături şi al tuturor eforturilor sale pastorale. Numai dacă vom fi îndrăgostiţi de Domnul, vom fi capabili să ducem oamenii la Dumnezeu şi să-i ajutăm să se deschidă la iubirea sa îndurătoare, pentru ca astfel lumea întreagă să se deschidă la îndurarea lui Dumnezeu".

Aici, serviciul audio: