Patriarhii din Orientul Mijlociu: îl aşteptăm pe Benedict al XVI-lea, mesager de pace
şi speranţă
(RV – 6 august 2012) Patriarhii Bisericilor din Orientul Mijlociu i-au trimis deja
mesaje de bun-venit Episcopului Romei, în vederea călătoriei apostolice în
Liban, în program între 14 şi 16 septembrie. Este vorba de şapte documente,
publicate pe situl oficial al vizitei papale, în care se subliniază marea aşteptare
pentru un eveniment definit istoric. Patriarhii din Orientul Mijlociu îşi exprimă
speranţa ca vizita lui Benedict al XVI-lea, ce are loc la 15 ani după cea a lui Ioan
Paul al II-lea, să poată reînnoi dorinţa de pace, dialog şi dezvoltare între popoarele
din Orientul Mijlociu.
Sfinte Părinte, scrie patriarhul maronit Béchara
Boutros Rai, veţi veni în Liban ca „pelerin al solidarităţii şi compasiunii”.
Această vizită, adaugă, îi va încuraja „pe cei care sunt oprimaţi în libertatea şi
demnitatea lor”. „Veţi veni ca pelerin al unităţii şi păcii pentru toate popoarele
din Orientul Mijlociu”, scrie de asemenea patriarhul Antiohiei şi al Întregului Orient,
care încheie spunând: „Noi aşteptăm cu înflăcărare momentul acestei vizite, ce va
face ca ţara noastră şi întreaga regiune să trăiască momente de intensă rugăciune,
de reconciliere şi rodnică deschidere faţă de ceilalţi”.
Patriarhul de Cilicia
al Armenilor, Nersès Bédros al XIX-lea, vede în vizita Papei un îndemn la a
parcurge „o cale posibilă pentru schimbarea chipului societăţii” din Orientul Mijlociu.
În mesajul său, se opreşte asupra nesiguranţei care deosebeşte realitatea din Orientul
Mijlociu şi îşi exprimă speranţa ca creştinii să fie „făuritori de pace şi colaborare”
şi în ceea ce priveşte „mişcarea pentru democraţie şi responsabilitate politică” în
regiune.
Şi patriarhul latin de Ierusalim, Fouad Twal, evidenţiază
că întreg Orientul Mijlociu, „trăind în condiţii dificile”, are nevoie să asculte
„vocea Papei, învăţătura şi rugăciunea sa”, dar şi „să simtă apropierea sa sufletească
faţă de cei care suferă”. Va fi deosebit de importantă înmânarea Exortaţiei apostolice
post-sinodale care îi va ajuta pe creştinii din Orientul Mijlociu să fie „un semn
de comuniune şi mărturie”. Urarea noastră, încheie mons. Twal, este ca vizita în
Liban „să întărească speranţa creştinilor, procesul de dialog islamico-creştin şi
valorile justiţiei şi păcii”.
Patriarhul de Babilonia al Caldeilor, Emmanuel
al III-lea Delly, şi-a esprimat gratitudinea faţă de Sfântul Părinte, care şi-a
înălţat întotdeauna vocea în favoarea păcii şi reconcilierii, de care întreg Orientul
Mijlociu – marcat de războaie şi violenţe – are o mare nevoie. Călătoria în Liban,
a spus, va semăna oriunde „fraternitate şi dialog constructiv”. Noi creştinii,
se citeşte, „avem o mare nevoie de unitate”, de dialog şi de „angajare colectivă”.
Şi patriarhul melchit Gregorius al III-lea îşi exprimă speranţa ca
vizita Papei să contribuie la construirea păcii şi la “îndepărtarea fricii, a islamofobiei
şi a creştinofobiei”, întărind convieţuirea comună şi “valorile libertăţii religioase,
de cult şi de conştiinţă”. Gregoriul al III-lea subliniază că Exortaţia post-sinodală
îi va ajuta pe creştinii libanezi şi din lumea arabă să „înţeleagă propriul rol şi
propria misiune” în ţări cu o majoritate musulmană.
De asemenea, reafirmă
urgenţa rezolvării conflictului israeliano-palestinian, subliniind rolul pe care Sfântul
Scaun îl poate exercita, în calitate de lider „moral şi diplomatic”, astfel încât
să se ajungă la „o deplină recunoaştere internaţională a statului palestinian”. Despre
intensa aşteptare a călătoriei apostolice a Papei vorbeşte şi patriarhul de rit copt
Anba Boulos Najib. Într-o perioadă marcată de instabilitate, se citeşte în
mesaj, Papa va putea umple inimile cu bucurie şi sentimente de pace, înrădăcinându-i
pe creştini „pe calea speranţei la care au fost chemaţi”.
Vizita Sfântului
Părinte, scrie Ignace Youssef al III-lea Younan, patriarhul siro-catolicilor,
„ne va inspira curaj şi claritate, în momente de teamă şi confuzie”, amintind teribilul
masacru care a avut loc în catedrala siro-catolică din Bagdad acum doi ani. Acel
masacru, scrie patriarhul, ne aminteşte cum „vestirea Evangheliei este în acelaşi
timp mărturie şi martiriu”, o vocaţie – a spus – „pe care Biserica noastră o împărtăşeşte
atât în prezent cât şi în trecut cu Bisericile surori, mai ales văzând situaţia din
Siria, ce riscă să fie o replică a tragediei din Irak”.