Benedict al XVI-lea, la sărbătoarea bavareză de la Castel Gandolfo: credinţa, izvor
de frumuseţe şi de bucurie pentru a învinge răul în lume
(RV – 4 august 2012) Un colţ al Bavariei purtat în curtea interioară a palatului
Apostolic din Castel Gandolfo, prin cântece, dansuri şi muzică populară
locală. Acest dar a fost făcut Sfântului Părinte vineri seară, de aproximativ o mie
de credincioşi din arhidieceza de München-Freising, pentru a
sărbători posticipat ziua de naştere a Papei, celebrată pe 19 aprilie.
S-au
întrebat ce-ar putea să-i ofere Papei şi le-a venit ideea de a-i duce o bucăţică din
ţinutul său natal. Astfel a explicat cardinalul arhiepiscop de München, Reinhard Marx,
ideea seratei bavareze de la Castel Gandolfo. Erau reprezentaţi Munţii Alpi în
tradiţionalele costume populare ale dansatorilor bavarezi. Benedict al XVI-lea a descris
cultura patriei sale ca fiind „veselă”, dar nu necuviincioasă şi necizelată, ci o
„cultură plină de bucurie”, pentru că a luat naştere „dintr-o interioară acceptare
a lumii, dintr-un „da” interior spus vieţii, pentru că recunoaşte că „Dumnezeu este
bun”. De aici vine frumuseţea acestui pământ şi a acestei culturi: „din a fi în
sintonie cu Creaţia”, consecinţa existenţei „în sintonie cu Creatorul”.
În
cadrul seratei bavareze, Benedict al XVI-lea a formulat întrebarea: „este oare licit
a fi atât de fericiţi, în vreme ce lumea este atât de plină de suferinţă, când există
atâta obscuritate şi rău?” Răspunsul este unul singur: „da!” – a spus Sfântul Părinte,
explicând că – a spune „nu” bucuriei, nu aduce nuciun serviciu nimănui, ci face doar
ca lumea să fie mai întunecată. Şi cine nu se iubeşte pe sine nu poate da nimic aproapelui,
nu-l poate ajuta”. Toate acestea se nasc din credinţă: „lumea este frumoasă” pentru
că „Dumnezeu s-a făcut om şi a intrat în noi, suferă şi trăieşte cu noi…. în mod definitiv
şi concret”. Şi trăind din această bucurie – a evidenţiat Benedict al XVI-lea –
putem să o ducem şi altora, respingând răul, ca „slujitori ai păcii şi reconcilierii”.