Papa la rugăciunea „Angelus” la Castel Gandolfo vorbeşte despre comemorarea Sf. Bonaventura:
graţie lui Cristos lucrarea Bisericii progresează mereu
(RV - 15 iulie 2012) Întors de la celebrarea Liturghiei duminicale în orăşelul
Frascati, Benedict al XVI-lea a condus recitarea rugăciunii „Angelus
- Îngerul Domnului” împreună cu pelerinii reuniţi la ora prânzului în curtea interioară
a reşedinţei pontificale estive din Castel Gandolfo. „Lucrarea lui Cristos
şi a Bisericii nu regresează niciodată, ci înaintează mereu”: a
fost mesajul Papei în alocuţiunea rostită înainte de antifonul marian „Angelus”, inspirată
din textele Liturghiei duminicii şi din comemorarea liturgică de la 15 iulie a Sfântului
Bonaventura, franciscan, succesor al Sfântului Francisc din Assisi la conducerea Ordinului
Fraţilor Minori.
Niciodată înapoi, mereu înainte. Opera mântuirii înfăptuite
de Cristos în urmă cu două mii de ani în mijlocul oamenilor se poate citi retrospectiv
ca istorie, dar nu va înregistra niciodată un regres, deoarece ceea ce aparţine lui
Cristos este progresie continuă. Certitudinea lui Benedict al XVI-lea vine de la Sfântul
Paul care în Scrisoarea către Efeseni proclamată duminică la toate Liturghiile oferă
o sinteză extraordinară „în patru pasaje" ale acelui „plan de binecuvântare” pe care
Dumnezeu l-a făcut să coboare ca o ploaie de haruri peste omenire odată cu venirea
lui Cristos. Papa a amintit apoi că luni 16 iulie se sărbătoreşte Preasfânta Fecioara
Maria de la Muntele Carmel.
Dar să-l ascultăm pe Sfântul Părinte: •
Iubiţi fraţi şi surori! În calendarul liturgic, 15 iulie este comemorarea Sfântului
Bovanentura din Bagnoregio, franciscan, doctor al Bisericii, succesor al Sfântului
Francisc de Assisi la conducerea Ordinului Fraţilor Minori.
El a scris prima
biografie oficială a Sărăcuţului, şi la sfârşitul vieţii a fost şi episcop al acestei
dieceze de Albano. • Într-o scrisoare a sa, Bonaventura scrie: "Mărturisesc
înaintea lui Dumnezeu că motivul care m-a făcut să iubesc cel mai mult viaţa Fericitului
Francisc este faptul că ea se asemăna cu începuturile şi creşterea Bisericii" (Epistula
de tribus quaestionibus, in Opere di San Bonaventura. Introduzione generale, Roma
1990, p. 29).
Aceste cuvinte ne trimit direct la Evanghelia acestei duminici,
care prezintă prima trimitere în misiune a celor Doisprezece Apostoli de către Isus.
„Isus i-a chemat pe cei doisprezece şi, pentru prima oară, i-a trimis doi câte doi:
el le-a dat putere asupra duhurilor rele şi le-a poruncit să nu ia nimic pentru drum,
decât doar un baston. Să nu aibă nici pâine, nici sac cu provizii, nici bani la cingătoare.
Să fie încălţaţi numai cu sandale şi să nu îmbrace două tunici” (6,7-9). • Francisc
din Assisi, după convertirea sa, a practicat exact această
Evanghelie, devenind un martor foarte fidel al lui Isus; şi legat într-un
mod special de misterul Crucii, a fost transformat "într-un alt Cristos", aşa
cum Sfântul Bonaventura îl prezintă.
Întreaga viaţa a Sfântului
Bonaventura, precum şi teologia sa au ca centru de inspiraţie pe Isus Cristos. Această
poziţie centrală a lui Cristos o găsim în a doua lectură a Liturghiei de astăzi (Ef1,3-14), celebrul imn din Scrisoarea Sfântului Paul către Efeseni, care începe
astfel: „Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, care ne-a
binecuvântat cu toată binecuvântarea spirituală în ceruri, întru Cristos”. Apostolul
arată apoi cum s-a realizat acest plan de binecuvântare, în patru pasaje care încep
cu aceeaşi expresie "în el", referindu-se la Isus Cristos. "În el" Tatăl
ne-a ales înainte de întemeierea lumii; "în el" avem răscumpărarea, prin sângele
lui; "în el"am devenit moştenitori, orânduiţi să fim „ca nişte instrumente
care cântă gloria sa”; "în el", cei care cred în Evanghelie primesc pecetea
Duhului Sfânt. • Acest imn paulin conţine viziunea despre istorie
pe care Sfântul Bonaventura a contribuit să orăspândească în
Biserică: toată istoria îl are ca centru pe Cristos, care îi garantează
şi noutatea şi reînnoirea în fiecare epocă.
În
Isus, Dumnezeu a vorbit şi a dat totul, însă, deoarece el este o comoara inepuizabilă,
Duhul Sfânt nu încetează niciodată de a-i dezvălui şi actualiza misterul. Prin urmare,
lucrarea lui Cristos şi a Bisericii nu regresează niciodată, ci progresează mereu.
Dragi
prieteni, să o invocăm pe Maria Preasfântă, pe care mâine o vom celebra ca Fecioara
de la Muntele Carmel, pentru ca să ne ajute, asemenea Sfântului Francisc şi Sfântului
Bonaventura, să răspundem cu generozitate la chemarea Domnului, pentru a vesti Evanghelia
sa de mântuire prin cuvinte şi înainte de toate cu viaţa.
După recitarea
rugăciunii „Îngerul Domnului”, cu saluturile particulare în diferite limbi,
adresându-se pelerinilor polonezi, Benedict al XVI-lea a amintit din nou sărbătoarea
de la 16 iulie, „a Sfintei Fecioare Maria de pe Muntele Carmel - Maica Domnului a
Scapularului. • “Znak szczególnego oddania się Jej – szkaplerz… Semnul de
încredinţare personală ei - scapularul - îl purta şi ţinea mult la el Fericitul Ioan
Paul al II-lea. Tuturor conaţionalilor săi - în Polonia, în lume şi vouă prezenţi
astăzi aici, la Castel Gandolfo - vă urez ca Maria, cea mai bună dintre mame, să va
învăluie cu mantia ei în lupta împotriva răului, să mijlocească în cererea harurilor,
să va arate drumurile care conduc la Dumnezeu”.
În fine, de la Castel Gandoflo,
primiţi, stimaţi ascultători, şi binecuvântarea apostolică invocată de Papa Benedict
al XVI-lea la întâlnirea pentru recitarea rugăciuni „Angelus - Îngerul Domnului”,
duminică 15 iulie, binecuvântare ce ajunge astfel la toţi cei care pe calea undelor
o primesc în spirit de credinţă.