"Orientări pastorale pentru promovarea vocaţiilor la slujirea preoţiei": prezentat luni, la Roma, documentul Congregaţiei pentru Educaţia Catolică privind cultivarea vocaţiilor

RV 25 iun 2012. "Grija pentru vocaţii este o provocare permanentă pentru Biserică": se afirmă în documentul Congregaţiei pentru Educaţia Catolică, prezentat luni la Sala de Presă a Sf. Scaun. În document, intitulat "Orientări pastorale pentru promovarea vocaţiilor la slujirea preoţească", se menţionează că "nu pot fi trecute cu vederea efectele negative grave" ale scandalului de abuzuri în dauna minorilor. Au intervenit la conferinţa de presă prefectul Congregaţiei, card. Zenon Grocholewski, secretarul, arhiep. Jean-Louis Bruguès, şi subsecretarul, mons. Angelo Vincenzo Zani.

Documentul cuprinde, aşadar, liniile majore care dau orientare pastoraţiei vocaţionale într-o situaţie de lumini şi umbre. Iese la iveală un Occident cu mai puţine vocaţii, în ciuda unei pastoraţii bine structurate şi creative, în timp ce pe alte continente, deşi cu puţine mijloace, se asistă la o creştere semnificativă. Un exemplu, în cuvintele mons. Zani: "În ce priveşte Africa, trecem de la 20.994 de candidaţi în 2001, la 26.924 de candidaţi în 2010. În Asia, avem o creştere puternică şi semnificativă: de la 26.433 de candidaţi în 2001, la 33.282, în 2010".

Occidentul, s-a spus la conferinţa de presă, este marcat de "căutarea frenetică a bunurilor materiale", de o "marginalizare graduală a preotului", "de activismul frenetic" în care uneori cad şi preoţii, dar mai ales, de "criza familiei". Cu toate acestea, Biserica este chemată să trăiască în timp şi "priveşte cu imensă simpatie la lume pentru că, chiar dacă lumea s-ar simţi străină de creştinism, Biserica nu se poate simţi străină de lume, oricare ar fi atitudinea lumii faţă de Biserică" (Paul VI).

În acelaşi timp, "exemplul de viaţă creştină coerentă" sau iniţiativele noii evanghelizări aduc întotdeauna roade. Totodată, relatorii au menţionat şi "confuzia provocată de scandalul abuzurilor sexuale din partea celor consacraţi". "Nu pot fi trecute sub tăcere – se citeşte în document – gravele efecte negative" ale acestei drame.

Printre recomandări, se insistă pe necesitatea de a verifica idoneitatea celor chemaţi, dar, după cum a spus mons. Jean-Louis Bruguès, fără a admite la preoţie persoane afectate de "profunde fragilităţi umane".

În cele din urmă, în faţa acestei situaţii, rămâne provocarea evidenţiată de card. Zenon Grocholewski:
• "Cultivarea vocaţiilor la preoţie este o provocare permanentă pentru Biserică. Trebuie să oferim o idee clară despre figura preoţiei ministeriale, despre necesitatea sa şi rolul Bisericii".

Câteva repere fundamentale. Mai întâi, rugăciunea: în comunităţile creştine trebuie încurajată o adevărată mişcare de rugăciune pentru a cere vocaţiile de la Domnul. Apoi, "propunerea de a face o experienţă de credinţă ca relaţie profundă şi personală cu Dumnezeu". Cateheza, voluntariatul, şcoala, timpul liber şi sportul – toate pot deveni un teren fertil pentru a-şi pune întrebările mari ale vieţii şi alegerile de viitor.

S-a făcut referinţă la noile oportunităţi oferite de internet, dar au fost anunţate şi iniţiativele care vor marca în 2015 centenarul Congregaţiei pentru Educaţia Catolică.

Rămâne de adăugat că la întrebările jurnaliştilor în sala de presă a Sf. Scaun, au fost amintite cuvintele papei Benedict XVI: "lumea cere de la preot să fie expert în ale credinţei; în alte domenii, pot fi alţii".