Studiu Cesnur: circa 70% dintre italieni se declară departe de credinţa creştină. Reflecţii valabile şi pentru alte Ţări?

RV 18 iun 2012. Circa 70% dintre italieni, deşi nu se consideră atei, se declară departe de credinţă şi frecventează Biserica numai cu anumite ocazii. Restul de 30% se declară, în schimb, practicanţi. Acesta este cadrul religiozităţii care se conturează în urma unui studiu al Cesnur (Centrul de studiu al noilor religii), prezentat sâmbătă la Gela, în Sicilia. Cifrele se referă, desigur, la Italia, dar reflecţiile pe care le inspiră pot avea o valoare care trece dincolo de graniţele culturale ale acestei Ţări.

Aspectul care atrage atenţia este faptul că marea majoritate a populaţiei italiene, potrivit acestui sondaj, se declară departe de credinţa creştină. Care sunt motivele? Radio Vatican l-a contactat pe unul din realizatorii studiului, Massimo Introvigne, directorul Cesnur:
• "Două sunt motivaţiile principale. Mai întâi, un motiv asupra căruia toţi catolicii trebuie să ne gândim serios, este senzaţia italienilor că în marile probleme ale prezentului, începând cu criza economică, Biserica, asemeni altor instituţii, caută să spună ceva dar, în fond, nu ar avea prea multe de spus. Mai este apoi o greutate în a accepta învăţătura morală a Bisericii şi a religiilor.

În plus, mai sunt două motive care se răspândesc din ce în ce mai mult. Primul este indignarea pentru chestiunea abuzurilor comise de unii preoţi în dauna minorilor. Trebuie precizat că este vorba de o reacţie la ştirile din presă, pentru că în zona în care am făcut cercetarea noastră, nu a existat nici măcar un singur caz de condamnare a unui preot pentru pedofilie. Al doilea motiv se referă la polemicile despre presupusele bogăţii sau beneficii fiscale – care nu există - de care s-ar bucura Biserica Catolică. Acest studiu arată că recentele campanii de presă împotriva Bisericii nu sunt irelevante şi că, într-o anumită măsură, au o influenţă puternică, mai ales asupra celor mai simpli".

Ce se poate spune, în schimb, despre catolicii practicanţi? Continuă Massimo Introvigne:
• "Dacă 70% din populaţie se declară departe de Biserică, există în schimb un 30% care se simte aproape de Biserică, care apără Biserica atunci când este atacată. Este o identificare: aceste persoane se simt în Biserică, ţin la Biserică, o apără în faţa atacurilor. Dar, apoi, când sunt întrebate, de exemplu, 'ce este după moarte?', 'ce sunt şi ce înseamnă Sfintele Taine?', arată lacune foarte mari. Mi se pare, de aceea, că iniţiativele lansate de Biserica Catolică – iniţiativa Papei de a proclama Anul Credinţei, de a înfiinţa Consiliul pentru Noua Evanghelizare şi aniversarea a 20 de ani de la publicarea Catehismului Bisericii Catolice – sunt toate foarte oportune. În modestia ei, şi sociologia ne arată că în Italia există încă o puternică identificare cu credinţa catolică, probabil nu majoritară ca înainte, dar în orice caz, foarte relevantă. Aproape un italian din trei se declară catolic. Numai că această identificare nu înseamnă întotdeauna "identitate", pentru că trecerea de la identificare şi identitate presupune un parcurs de formare".

Datele sondajului Cesnur din Italia arată, pe de altă parte, cât de urgentă este datoria Bisericii de a intensifica formarea credincioşilor şi evanghelizarea, observă mons. Michele Pennisi, episcop diecezei de Piazza Armerina, în Sicilia:
• "În faţa acestei situaţii, Biserica trebuie să se simtă provocată: există un spaţiu vast de misiune, pentru noua evanghelizare. Trebuie să avem atenţia pastorală de a propune Evanghelia, după cum ne îndeamnă Conciliul şi constituţia Gaudium et Spes, chiar şi celor care se proclamă atei sau indiferenţi, să avem curajul de a-l propune pe Dumnezeu, ajutându-i să se confrunte cu marile întrebări".

Pare să aibă o influenţă importantă, pentru cei care s-au îndepărtat de credinţă, diferitele campanii de presă împotriva Bisericii. Drept care, recunoaşte episcopul italian, "este în curs o campanie orchestrată împotriva Bisericii, pornind de la unele fapte adevărate, o campanie dictată de centrele de putere. Este important să educăm oamenii cum să citească ziarele, cum să interpreteze mesajele mass-media, oferindu-le o viziune critică".

Trebuie amintit, mai departe, că o parte din creştinii practicanţi, care merg duminica la Sf. Liturghie, are într-adevăr o identitate catolică, dar deseori nu au o pregătire culturală creştină. Continuă episcopul Michele Pennisi:
• "Este important ca Anul Credinţei să ofere întregii Biserici posibilitatea de a cunoaşte mai bine credinţa nu doar ca experienţă personală a întâlnirii cu Cristos, dar care să ţină cont şi de aspectul intelectual. Trebuie să cunoaştem mai bine Catehismul Bisericii Catolice, să organizăm diferite întâlniri formative care să arate că credinţa nu se împotriveşte raţiunii, chiar dacă o depăşeşte".

Aici, serviciul audio: