IMF Milano: prezentată, o carte despre Fericiţii Ludovic şi Zelia Martin, părinţii Sfintei Tereza a Pruncului Isus

RV 01 iun 2012. La sfârşitul unei audienţe generale, un copil de 7 ani, Pietro Schilirò, s-a apropiat timid de Benedict al XVI-lea. Era 14 ianuarie 2009. Copilul, care acum ducea o viaţă normală, se născuse în condiţii disperate la Spitalul "San Gerardo dei Tintori" din oraşul Monza, pe 25 mai 2002. În seara de 3 iunie tatăl şi mama au decis să-l boteze imediat şi să înceapă o novenă invocând mijlocirea lui Ludovic şi Zelia Martin, părinţii Sfintei Tereza di Lisieux. În timp de 20 de zile, se trece de la o prognoză fatală la o ameliorare accentuată pe care medicii au considerat-o „surprinzătoare”. Copilul pe care Papa l-a salutat în Aula Paul al VI-lea din Vatican la jumătatea lunii ianuarie 2009, este semnul viu al minunii obţinute de soţii Martin, beatificaţi pe 19 octombrie 2008.

Joi, 31 mai 2012, a avut loc la Milano prezentarea cărţii "Ludovic şi Zelia Martin. O sfinţenie pentru toate timpurile" ("Luigi e Zelia Martin. Una santità per tutti i tempi", Editrice Punto Famiglia, 2011). Au luat parte, printre alţii, autorul cărţii, teologul Jean Clapier, cunoscător profund al fericiţilor părinţi şi al fiicei lor, Sfânta Tereza a Pruncului Isus. Prezentarea cărţii, se precizează într-un comunicat al editurii, s-a desfăşurat în mod intenţionat în aceste zile pentru a fi înclusă pe agenda celei de a VII-a Întâlniri Mondiale a Familiilor (IMF).

Evenimentul editorial a fost deschis de card. José Saraiva Martins, care la 19 octombrie 2008 a prezidat ritul beatificării soţilor Martin. În salutul său, cardinalul a subliniat de mai multe ori că "sfinţenia nu este un privilegiu sau un bun pentru câţiva. Toţi suntem chemaţi la sfinţenie". Şi tocmai acest lucru l-au făcut soţii francezi, lăsându-se conduşi de Dumnezeu chiar şi atunci când doliul şi bolile i-au făcut să treacă prin momente de încercare. Credinţa statornică, dragostea creativă şi autentică, sfinţenia obişnuită sunt "capitalul profetic al acestei familii", după cum a observat Jean Clapier.

Emoţii adânci i-au cuprins pe participanţi când card. Martins a introdus povestea minunii micului Pietro Schilirò: "prin intermediul minunilor, Dumnezeu pune sigiliul său pe sfinţenia soţilor". Au luat cuvântul la prezentarea cărţii şi soţii Walter şi Adele Schilirò, martori ai modului în care Dumnezeu a lucrat în povestea lor folosindu-se de alţi doi părinţi, soţii Martin, care au trăit în prima persoană durerea pierderii a cinci copii. Walter şi Adele s-au alternat în a prezenta istoria vindecării pe care soţii Martin au mijlocit-o pentru micuţul Pietro în 2002.

Prezentarea cărţii s-a încheiat cu observaţiile ştiinţifice ale medicilor Paterlini şi Maffè, de la Spitalul "San Gerardo dei Tintori" din oraşul Monza, unde Pietro s-a vindecat în mod miraculos. Se poate spune că în acest caz a avut loc "o minune într-o minune": ambii medici erau sceptici cât priveşte religia, dar povestea lui Pietro şi exemplul părinţilor lui au fost o mărturie vie pentru parcursul lor de convertire la Cristos.