Papa la Liturghia Coborârii Duhului Sfânt: unitatea Rusaliilor să învingă Babelul divizărilor şi duşmăniilor

(RV - 27 mai 2012) „Coborârea Duhului Sfânt este sărbătoarea uniunii, înţelegerii şi comuniunii umane" şi se opune Babelului, unde omul vrea să facă abstracţie de Dumnezeu, devenind din ce în ce mai puţin capabil de a iubi şi, prin urmare, mai puţin om: este, pe scurt, ceea ce a spus Papa în predica Liturghiei oficiate în Bazilica Vaticană în marea duminică a Rusaliilor.
O descriere clară şi intensă a ceea ce este Babel şi a ceea ce sunt Rusaliile. Benedict al XVI-lea, pornind de la lecturile Liturghiei pentru această solemnitate care încheie Tipul pascal, a ilustrat ceea ce se întâmplă azi, ca şi ieri:
• Asistăm la fapte zilnice în care se pare că oamenii devin mult mai agresivi şi mai certăreţi; înţelegerea pare prea solicitantă şi se preferă să se rămână mai degrabă în propriul eu, în propriile lor interese.

"Trăim aceeaşi experienţă de la Babel" - spune Papa - acolo unde „oamenii au concentrat atâta putere încât se gândeau” că-i „pot lua locul lui Dumnezeu". Dar iată ce se întâmplă la Babel:
• In timp ce oamenii lucrau împreună pentru a construi turnul, dintr-odată şi-au dat seama că unii construiau împotriva celorlalţi. În timp ce încercau să fie ca Dumnezeu, cădeau în pericolul de a nu mai fi nici măcar oameni, pentru că pierduseră un element fundamental al existenţei ca persoane umane: capacitatea de a fi de acord, de a se înţelege şi a lucra împreună.

O povestire biblică - notează Papa - care este valabilă încă şi astăzi: omul stăpâneşte forţele naturii, le manevrează până la a "fabrica" însăşi viaţa umană. "În această situaţie, a se ruga lui Dumnezeu pare ceva depăşit, inutil, pentru că noi înşine putem construi şi realiza tot ce dorim". Dar iată, din nou, Babelul:
• Este adevărat, ne-am crescut posibilităţile de a comunica, de a avea informaţii, de a transmite ştiri, dar putem spune că a crescut capacitatea de a ne înţelege sau, poate, în mod paradoxal, ne înţelegem din ce în ce mai puţin? Printre oameni nu pare oare se circule un sens de neîncredere, de suspiciune, de teamă reciprocă, până la a deveni chiar periculoşi unul pentru altul?.

"Unitatea - continuă Papa - nu poate exista decât cu darul Duhului lui Dumnezeu", care dă "o inimă nouă şi un nou limbaj, o nouă capacitate de a comunica". Este "un foc de iubire capabil să transforme". Este ceea ce s-a întâmplat cu ucenicii la Rusalii:
• Frica a dispărut, inima a simţit o forţă nouă, limbile s-au dezlegat şi au început să vorbească cu sinceritate, astfel încât toţi puteau să înţeleagă mesajul despre Isus Cristos răstignit şi înviat. La Rusalii, acolo unde exista divizare şi înstrăinare, s-au născut unitatea şi înţelegerea.

Biserica, datorită Duhului, devine "locul unităţii şi al comuniunii în Adevăr": "a acţiona în calitate de creştini - subliniază deci Papa - înseamnă a nu fi închişi în propriul „eu”, ci „a se întâlni” şi "a se accepta reciproc", devenind "capabili de a asculta şi împărtăşi, numai în pluralul "noi" al Bisericii, cu o atitudine de profundă umilinţă interioară"."Şi astfel - a explicat Pontiful - devine mai clar de ce Babelul este Babel şi Rusaliile sunt Rusalii”:
• Acolo unde oamenii vor să devină Dumnezeu, pot doar să se pună unul împotriva celuilalt. Însă, unde ei se pun în adevărul Domnului, se deschid la acţiunea Duhului său care îi susţine şi îi uneşte.

Omul, însă, după cum spune Sfântul Paul, este caracterizat "de un conflict lăuntric, de o divizare, între impulsurile care provin de la trup şi cele care vin de la Duhul Sfânt", şi noi - observă Papa - trebuie să alegem în care parte să stăm, pentru că nu e posibil nici un compromis:
• Sfântul Paul enumără faptele trupului, sunt păcatele de egoism şi de violenţă, ură, vrajbă, gelozie, mânie, certuri, neînţelegeri, dezbinări: sunt gânduri şi acţiuni ce nu fac să trăim în mod cu adevărat uman şi creştin, în dragoste. Este o direcţie ce poartă la a-şi pierde propria viaţă. În schimb, Duhul Sfânt ne călăuzeşte spre înălţimile lui Dumnezeu, pentru ca să putem trăi deja pe acest pământ germenul vieţii divine care este în noi. Afirmă, de fapt, Sfântul Paul: „Roadele Duhului sunt: iubirea, bucuria, pacea”.

De aici, invitaţia Papei, la încheierea predicii, de a trece de la dispersarea de la Babel la unitatea Rusaliilor:
• Dragi prieteni, trebuie să trăim după Spiritul unităţii şi adevărului, şi pentru aceasta trebuie să ne rugăm ca Duhul să ne lumineze şi să ne călăuzească să învingem fascinaţia de a urma adevărurile noastre, şi de a accepta adevărul lui Cristos transmis în Biserică.

Aici serviciul audio:

rv/A. Lucaci