Card. Cottier: 'înţelepciunea crucii' în existenţa şi suferinţa Fericitului Ioan Paul al II-lea, mesaj mereu actual pentru întreaga Biserică

RV 15 mai 2012. "Suferinţa este acel continent pe care nimeni nu ajunge să-l străbată pînă la capăt"; "Prin intermediul suferinţei creştem în dăruirea de sine şi ajungem la gradul cel mai înalt al iubirii". Aceste două convingeri ale Fericitului Ioan Paul al II-lea au fost amintite de card. Georges Cottier, teolog emerit al Casei Pontificale, în discursul prezentat marţi la simpozionul "Înţelepciunea Crucii în gândirea şi mărturia Fericitului Ioan Paul al II-lea", desfăşurat la Universitatea Pontificală Laterană din Roma.

Cardinalul Cottier, potrivit agenţiei SIR, a prezentat o lungă reflecţie despre spiritualitatea papei Ioan Paul al II-lea, marcată de evenimente personale şi familiale încă de mic copil, prin pierderea mamei, când avea 9 ani, a fratelui său mai mare, patru ani mai târziu, iar la 21 de ani, prin moartea tatălui, pe care-l considera "primul său învăţător spiritual". În aceste condiţii, tânărul Wojtyla se încredinţează fără rezerve lui Dumnezeu singur şi va arăta pe tot parcursul existenţei o mare şi intensă atenţie la toate formele de suferinţă. În acest sens, card. Cottier a menţionat izvoarele spirituale ale acestei predispoziţii interioare: pe de o parte, scrierile Sf. Alois Maria Grignon de Montfort ("Tratatul adevăratei devoţiuni la Sf. Fecioara Maria") şi, pe de alta, scrierile Sf. Ioan al Crucii. "Întreaga biografie a Fericitului Ioan Paul al II-lea este marcată, încă din tinereţe, de suferinţă şi de sensibilitatea deosebită faţă de aceasta", a continuat card. Cottier în discursul său despre "Înţelepciunea Crucii" la regretatul Pontif.

"În faţa suferinţei enorme a umanităţii, care uneori pare fără margini şi crudă, mulţi cedează şi se răzvrătesc, pentru că unele forme de suferinţă sunt fără răspuns". Dar învăţătura lui Ioan Paul al II-lea arată că durerea nu este fără sens, mai mult, cu ajutorul credinţei, ea ne face părtaşi în mod profund la misterul însuşi al lui Dumnezeu". Cardinalul a făcut referinţă şi la vizita făcută de Ioan Paul al II-lea a doua zi după ce a fost ales ca papă, la mons. Deskur care se afla internat la spitalul "Gemelli" din Roma din cauza unei boli grele. În timpul acestei vizite Papa "s-a adresat bolnavilor, uimiţi să-l vadă în mijlocul lor, cerându-le să se roage pentru el pentru că, spunea el, "rugăciunea îmi dă o putere specială pentru a împlini cu mai puţină nevrednicie obligaţiile care mi-au fost încredinţate odată cu această slujire".

Şi mai elocventă, pentru card. Cottier, este "darul suferinţei sale, oferit lui Dumnezeu şi pentru binele Bisericii, a doua zi după atentatul de la 13 mai 1981, ale căror urmări aveau să se resimtă pentru restul vieţii sale şi pe care el o va oferi ca jertfă personală, pentru a însoţi Biserica la intrarea în cel de al treilea mileniu al erei creştine".

Aici, serviciul audio: