Şi în încercări mă simt sprijinit de rugăciunea celor care cred: Papa la cateheza audienţei generale, despre episodul eliberării Sf. Petru din închisoare

RV 09 mai 2012. "Simt că rugăciunea Bisericii mă susţine, mai ales în momentele de încercare", a spus Benedict XVI la audienţa generală de miercuri, în Piaţa Sf. Petru, vorbind la cateheză de eliberarea minunată a Sf. Petru la Ierusalim, conform capitolului 12 din cartea Faptele Apostolilor (vv. 6-19).

Asemeni lui Petru, şi succesorul său îşi găseşte tăria în rugăciune. Vorbind despre eliberarea din închisoare a sf. apostol Petru, la Ierusalim, graţie intervenţiei minunate a unui înger al Domnului, Benedict XVI a evidenţiat atitudinea lui Petru: apostolul este senin, îşi pune toată încrederea în Dumnezeu şi ştie că poate conta pe rugăciunea comunităţii sale. Două mii de ani mai târziu, succesorul său trăieşte aceeaşi experienţă:
• "La rândul meu, încă din primul moment al alegerii mele ca Succesor al lui Petru, m-am simţit întotdeauna sprijinit de rugăciunea Bisericii, de rugăciunea voastră, mai ales în momentele mai grele. Vă mulţumesc din inimă! Prin rugăciunea statornică şi pătrunsă de încredere, Domnul ne eliberează de lanţuri, ne conduce ca să trecem prin orice noapte de închisoare care poate ameninţa inima noastră, ne dăruieşte seninătatea inimii pentru a înfrunta greutăţile vieţii, chiar şi refuzul, opoziţia, persecuţia".

Liniştea şi încrederea, afirmă Pontiful, sunt aşadar cele două sentimente dominante în sfântul Petru, înconjurat de solidaritatea şi rugăciunea celor din comunitatea sa. De aceea, se lasă cu toată încrederea în mâinile Domnului. "La fel trebuie să fie rugăciunea noastră: stăruitoare, solidară cu ceilalţi, încrezătoare în Dumnezeu care ne cunoaşte în adânc şi se îngrijeşte de noi pînă într-acolo încât, ne spune Isus, 'vă sunt numărate toate firele de păr de pe cap. Aşadar, nu vă temeţi!' (Mt 10, 30-31).

În experienţa comunităţii din Ierusalim, a continuat Benedict XVI, putem întrevedea că mărturia creştină se usucă dacă nu este însufleţită, sprijinită şi însoţită de rugăciune, de 'continuitatea unui dialog viu cu Domnul'. Aceasta reprezintă "o atenţionare importantă şi pentru noi, pentru comunităţile noastre, atât pentru cele mai mici, precum familia, cât şi cele mai mari: parohia, dieceza, Biserica întreagă".

Sfântul Părinte a adăugat că în rugăciune nu trebuie să ne lăsăm dominaţi de pasiuni, "de dictatura poftelor şi egoism", ci să învăţăm a ne ruga bine Domnului, după exemplul comunităţii din Ierusalim, care însoţindu-l cu rugăciunea pe Petru aflat la închisoare, se arăta "o comunitate care se roagă cu adevărat, toată noaptea, unită. O bucurie de nedescris pătrunde inimile tuturor când Apostolul bate pe neaşteptate la uşa de intrare. Sunt bucuria şi stupoarea în faţa lucrării lui Dumnezeu care ascultă. Şi astfel, din Biserică se înalţă rugăciunea pentru Petru şi în Biserică el se întoarece pentru a povesti 'cum l-a scos Domnul din închisoare' (Fapte 12,17). În acea Biserică în care el este pus ca piatră (cfr. Matei 16,18), Petru povesteşte 'paştele' său de eliberare".
• "El simte că a-l urma pe Isus înseamnă adevărata libertate, este învăluit de lumina strălucitoare a Învierii, şi de aceea poate mărturisi pînă la martiriu că Domnul este Cel Înviat şi 'cu adevărat l-a trimis pe îngerul său şi l-a scăpat din mâinile lui Irod' (Fapte 12,11). Martiriul pe care-l va suferi mai târziu la Roma îl va uni definitiv la Cristos, care i-a spus: când vei îmbătrâni un altul te va duce unde nu vei voi, arătând cu ce moarte îl va preamări pe Dumnezeu (cfr. Ioan 21, 18-19)".

Episodul din viaţa lui Petru arată, aşadar, 'forţa rugăciunii'. Apostolul, a încheiat Papa, "se simte liniştit, în certitudinea că nu este niciodată singur. Comunitatea se roagă pentru el, Domnul îi stă aproape". "Rugăciunea constantă şi unanimă este un instrument preţios şi pentru depăşirea încercărilor care se ivesc pe drumul vieţii, pentru că faptul de a fi adânc uniţi cu Dumnezeu ne permite să fim adânc uniţi şi cu ceilalţi".

La încheierea Audienţei Generale de miercuri, în Piaţa Sf. Petru, Benedict al XVI-lea a invocat asupra celor prezenţi Binecuvântarea sa apostolică, ce ajunge pe calea undelor la toţi ascultătorii care o primesc în spirit de credinţă.

Aici, serviciul audio şi Binecuvântarea Apostolică: