Benedict al XVI-lea la audienţa generală: Importanţa rugăciunii în Biserică; împlinirea voinţei Domnului, adevărata libertate

(RV - 9 mai 2012) Benedict al XVI-lea a continuat ciclul catehezelor despre rugăciune propus la audienţele generale în ultima vreme. Miercurea aceasta, în Piaţa Sfântul Petru, într-o atmosferă de primăvară cu cerul variabil, Episcopul Romei a vorbit celor câteva mii de pelerini despre importanţa rugăciunii în Biserică plecând de la episodul din Faptele Apostolilor 12, în care este descrisă eliberarea minunată a lui Petru din închisoarea în care era păzit, în timp ce „se făceau neîncetat rugăciuni de către Biserică, pentru el, la Dumnezeu” era susţinut intens de rugăciunea comunităţii creştine” (v. 5). Invitat de îngerul învierii lui Cristos, Petru îl urmează, păşeşte cu Domnul, face voia sa. În aceasta consistă adevărata libertate: conclude Papa.

Propunem, momentan, traducerea rezumatului catehezei în limba franceză.

Dragi fraţi şi surori, episodul din viaţa Sfântului Petru, aruncat în închisoare apoi eliberat în mod miraculos, manifestă importanţa rugăciunii Bisericii. În noaptea aceea, îngerul Domnului a acţionat într-u totul, ca şi la eliberarea lui Israel din sclavia Egiptului. El îi cere lui Petru sa se ridice şi să-şi încingă coapsele, reamintind astfel de Paştele evreilor. Înconjurat de o lumină orbitoare care luminează întunericul din închisoare, el este, de asemenea, Îngerul Învierii lui Cristos! Cuvintele: Urmează-mă, răsună pentru Petru ca ecou la prima chemare din partea lui Isus, invitându-l să iasă din el însuşi pentru a păşi cu Domnul şi face voia sa. Acolo este adevărata libertate! O atitudine a lui Petru este uimitoare: în timp ce comunitatea creştină se roagă intens pentru el, el nu este îngrijorat, el chiar doarme bine! El se ştie înconjurat de rugăciunea celor ai săi şi se abandonează total în mâinile Domnului.

Dragi prieteni, rugăciunea noastră trebuie să fie asiduă şi solidară cu ceilalţi, încrezătoare în Dumnezeu care ne cunoaşte şi are grijă de noi. Şi în situaţiile de criză, rugăciunea în comun este necesară pentru a nu se lăsa dominaţi de pasiuni şi pentru a menţine forţa interioară şi seninătatea pentru a da mărturie. A se ruga ajută la depăşirea încercărilor vieţii căci fiind unit cu Dumnezeu permite de a fi de asemenea strâns unit cu ceilalţi.

rv/A. Lucaci