Papa la audienţa generală: Cristos înviat deschide mormintele inimilor noastre şi ne dăruieşte entuziasmul credinţei

(RV - 11 aprilie 2012) Audienţa generală de miercuri dimineaţă, în octava Paştelui, prezidată de Papa în Piaţa San Pietro a fost dedicată în întregime Paştelui. Benedict al XVI-lea a sosit cu elicopterul de la Castelgandolfo iar, la sfârşitul audienţei s-a reîntors la reşedinţa estivă de pe malul Lacului Albano, unde rămâne câteva zile, după slujbele religioase de Paşti care i-au solicitat un efort susţinut.
Cateheza de miercuri a fost axată pe transformările înfăptuite de Isus în prima comunitate a Apostolilor, făcând să se renască în ea bucuria credinţei după zilele triste ale Patimii. Benedict al XVI-lea a explicat modul în care Paştele Învierii lui Isus i-a transformat pe ucenicii săi.

Lucrurile au început să se schimbe încă din seara Învierii. Cenaclul unde apostolii se refugiaseră, a spus Papa, este o sală în care domneşte, frica, angoasa. Isus este conştient de asta de aceea primul lucru pe care îl face deschizând uşile care erau încuiate de teama iudeilor, este pronunţarea unei fraze, care a precizat Papa, „nu este un salut”:
• ’Pacea să fie cu voi’ (...) Este salutul de Paşti, care îi face pe ucenici să depăşească orice frică. Pacea pe care Isus o aduce este darul mântuirii pe care el l-a promis în timpul discursului său de adio: ’Vă las pacea, pacea mea o dau vouă’ (...) În această zi de Înviere, el o dă în plinătate şi ea devine pentru comunitate izvor de bucurie, certitudinea biruinţei, siguranţă în a se bizui pe Dumnezeu.

Apoi, Isus le arată rănile răstignirii. Chiar şi acest gest, a continuat Sfântul Părinte, răspunde unui criteriu: a arăta în mod evident că "umanitatea sa glorioasă rămâne "rănită" şi că, prin urmare, Învierea nu a schimbat faptul că el "este o persoană reală". Şi reală, atunci, începe să fie şi bucuria simţită de Apostoli, precum şi acea "pace" pe care Isus o repetă stând între ei:
• Este un dar, darul pe care Cel Înviat din morţi vrea să-l facă prietenilor săi, şi este totodată un consemn: această pace, procurată de Cristos prin sângele său, este pentru ei dar şi pentru toţi, iar ucenicii vor trebui să o poarte în întreaga lume (...) Această noutate a unei vieţi care nu moare, adusă de evenimentul Paştelui, trebuie răspândită pretutindeni, deoarece spinii păcatului, care rănesc inima omului, lasă locul la gemenii Harului.

Din Cenacolul închis de teamă la atât de multe case de azi, cu uşile blindate -, în vremuri definite de Papa „cenuşii”, la fel ca vremea de afară cu vânt şi cerul noros, care a acoperit Piaţa Sfântul Petru - distanţa e scurtă. Dar, aşa cum uşa închisă, nu a oprit intrarea lui Cristos, atunci, nici azi, a asigurat Pontiful, uşile închise ale inimilor nu-l opresc pe Isus de a da omenirii "bucurie, pace şi speranţă":
• El singur poate transforma aceste pietre de mormânt pe care omul de multe ori le pune peste sentimentele proprii, peste relaţiile sale, peste comportamentul său; pietre ce pecetluiesc moartea: divizări, duşmănii, invidie, neîncredere, indiferenţă. El singur, Cel Viu, poate da sens existenţei şi face cu putinţă reluarea drumului de către cel obosit şi trist, descurajat şi fără speranţă.

Ca dovadă a răsturnării unor convingeri, trăită de cei care-l urmau pe Cristos în acele prime ore după Învierea din morţi, sunt, desigur, cei doi ucenici de la Emaus. Benedict al XVI-lea a amintit istoria lor: de la dezamăgire la inima care îşi revine şi începe să le ardă în piept, pe distanţa de câţiva kilometri, întrucât l-au întâlnit pe Cristos, ascultându-i Cuvântul său şi împărtăşind cu el pâinea frântă. Acestea - a precizat Papa - sunt cele două locuri deosebite - ascultarea Cuvântului şi celebrarea Euharistiei - care transformă viaţa celui care îşi deschide inima faţă de Cristos:
• Dragi prieteni, Timpul pascal să fie pentru noi toţi o ocazie prielnică de a redescoperi cu bucurie şi entuziasm izvoarele credinţei (...) Credinţa în el ne transformă viţa: o eliberează de frică, îi dă speranţă fermă, o face animată de ceea ce dă sens deplin vieţii, dragostea lui Dumnezeu.

La sfârşitul catehezelor în celelalte limbi, Benedict al XVI-lea a adresat un salut special de bun venit, între alţii, diaconilor din Societatea lui Isus - denumirea canonică a ordinului iezuit şi celor câteva mii de copii în vârstă de 14 ani, din arhidieceza de Milano veniţi în pelerinaj pentru profesiunea de credinţă. Sfântul Părinte i-a invitat să se pregătească spiritual pentru apropiata Întâlnire Mondială a Familiilor în program la Milano, în doar peste o lună şi jumătate, de la 30 mai la 3 iunie. "În acest drum, - a încheiat Papa - să vă fie de ajutor imaginea Sfintei Familii", reprezentată de marea icoană binecuvântată de Pontif în această dimineaţă, înainte de audienţă şi trimisă imediat în pelerinaj în casele familiilor din Milano.

La terminarea audienţei Papa a intonat rugăciunea Tatăl nostru în limba latină şi a invocat pentru toţi cei prezenţi binecuvântarea apostolică pe care o extinde la toţi cei care în spirit de credinţă o primesc pe calea undelor la radio sau televiziune.

Aici serviciul audio:

rv/A. Lucaci