Sf. Benedict. O regulă încă valabilă. La 21 martie se comemorează „transitus - moartea” patronului principal al Europei

(RV - 21 martie 2012) "Mesager al păcii, făuritor de unire, maestru al civilizaţiei, şi mai ales crainic al religiei lui Cristos şi fondator al vieţii monahale în Occident: acestea sunt titlurile de exaltare a Sf. Benedict, abate. La căderea Imperiului Roman, de acum epuizat, în timp ce unele regiuni ale Europei păreau să cadă în întuneric, şi altele erau încă lipsite de civilizaţie şi de valori spirituale, el a fost cel care cu un efort constant şi asiduu a făcut să răsară în continentul nostru aurora unei ere noi. În principal, el şi fiii lui au purtat cu crucea, cu cartea şi cu plugul progresul creştin la populaţiile răspândite de la Marea Mediterană la Peninsula Scandinavă, din Irlanda la câmpiile întinse al Poloniei”. Aşa scrie Paul al VI în scrisoarea sa apostolică "Nuntius Pacis", în care îl proclamă - era în ziua de 24 octombrie 1964 - pe Sfântul Benedict de Norcia "patron principal al Europei". Îşi amintesc, la 21 martie, în sărbătoarea trecerii din viaţa pământească -Transitus - a Sf. Benedict abate, de marele patrimoniu lăsat de sfântul din regiunea italiană Umbria, cele trei oraşe benedictine: Norcia, locul de naştere, Subiaco, unde a trăit timp de aproximativ 30 de ani întemeind primele sale mănăstiri, şi Montecassino, locul redactării Regulii şi al morţii.

Uneşte acum aceste trei oraşe Torţa Pro Europa Una, aprinsă la 4 martie, în Malta şi binecuvântată de Papa Benedict al XVI-lea, la audienţa generală din 14 martie. În prezenţa celor mai înalte autorităţi instituţionale sunt prevăzute comemorări ale figurii Sfântului Benedict şi celebrări religioase prezidate la Norcia de cardinalul Giovanni Battista Re, prefect emerit al Congregaţiei pentru Episcopi, la Subiaco de episcopul de Tivoli mons. Mauro Parmeggiani şi la Monte Cassino de cardinalul Gianfranco Ravasi, preşedintele Consiliului Pontifical al Culturii.

- Respectul pentru om. Dar ceea ce a rămas astăzi din moştenirea sa? Mesajul lui Benedict este încă actual pentru Vechiul Continent, secularizat şi relativist? Potrivit abatelui ordinariu de Subiaco, părintele Mauro Meacci, "actualitatea Sfântului Benedict rezidă în acel avertisment care străbate ansamblul Regulii sale, „a nu pune nimic înaintea iubirii lui Cristos", de unde decurge nevoia urgentă de a respecta persoana umană ca o creatură a lui Dumnezeu”. O lecţie împotriva tendinţei, având în vedere ceea ce se întâmplă în mai multe ţări europene în materie de apărare a vieţii şi a familiei. "Asistăm - adaugă abatele de Subiaco - la descompunerea societăţii, subminat în valorile sale naturale umane. Omul, uitând de înrudirea cu Dumnezeu, apare tot mai mult manevrat de finanţe, de economie, de politică, o manipulare, care duce la frustrare, nemulţumire şi dezamăgiri. Regula Sfântului Benedict îl ajută pe om să-şi recupereze sufletul, să-şi redescopere inima. Este, transpunerea Evangheliei în realitate, este o invitaţie la o viaţă deplină şi completă. Un mesaj actual pentru a face faţă cu bine acestei grave perioade de criză materială".

- Cartea şi plugul. La redescoperirea Crucii, sau Evangheliei, Sfântul Benedict adaugă şi pe cea a cărţii şi plugului, pentru a recupera cuvintele Papei Paul al VI. "Cartea nu este cu siguranţă Biblia, dar şi cultura, inteligenţa şi creativitatea, în timp ce plugul este angajarea, seriozitatea, responsabilitatea, sacrificiul şi de munca - explică arhiepiscopul de Spoleto-Norcia, mons. Renato Boccardo. Responsabilitatea personală şi a comunităţii, situată în lumina de Revelaţiei, pot genera un umanism creştin care ne permite să punem din nou omul la centru şi a face să-şi recapete rolul de destinatar al întregii noastre atenţii. Într-adevăr, am pierdut bogăţia şi frumuseţea omului". "Restaurând asemenea valori, după exemplul Sfântul Benedict - este opinia arhiepiscopului - este posibil a da un suflet acestei Europa. Umanismul creştin oferă o viziune despre societate, inspirată din Înţelepciunea, care ne face să privim din nou, la familie, la tinerii, la servicii în linie cu promovarea şi binele persoanei. Din contra, dacă în aceste lucruri ne lăsăm controlaţi de economie şi de finanţe, atunci sar toţi parametrii. Sfântul Benedict se concentrează pe om ca "unitate a trupului şi a spiritului", care nu se poate fragmentat în funcţie de interesele şi de convenienţe: aceasta este o perspectivă foarte valabilă pentru lumea de astăzi".

- O propunere care fascinează. Un nou punct de plecare "imperios" pentru situaţia actuală se află, potrivit abatelui ordinariu de Montecassino, părintele Pietro Vittorelli, în Regula Sfântului Benedict, acolo unde vorbeşte despre rânduiala comunităţii şi în care sfântul oferă indicaţii despre respectarea diferitelor roluri. plecând de la paternitatea abatelui, pentru a trece la decani şi până la novici. "Într-o perioadă de societate lichidă, ca cea actuală - afirmă - această indicaţie ar putea fi semnificativă pentru a justele roluri şi relaţii în cadrul familiei şi al societăţii. Maxima benedictină ’Ora et labora et lege’ (rugăciune, muncă şi studiu), care stă la baza Regulii, a atras persoane în orice epocă şi din fiecare generaţie. Şi continuă să facă acest lucru, e de ajuns să ne uităm la cât de mulţi tineri se apropie de mănăstiri unde redescoperă, acea ordine despre care vorbeam mai înainte şi acea formă consistentă de trăire care îi orientează în viaţa lor.

Spiritualitatea monastică acceptă omul fără prejudecăţi şi bariere; în fapt, nu este deconectată sau smulsă din lumea atât de prezentă în rugăciunile călugărilor. Există un aspect contemporan al vieţii monastice care atrage o mulţime de tineri şi îi încurajează să se întoarcă în abaţii şi mănăstiri”.

rv/A. Lucaci