Unitatea ştiinţei teologice într-un timp de fragmentare a cunoaşterii: document al Comisiei Teologice Internaţionale

RV 08 mar 2012. Comisia Teologică Internaţională a publicat joi documentul "Teologia astăzi: perspective, principii şi criterii", se citeşte în comunicatul de presă al Comisiei.

După documentul din 2009 intitulat "În căutarea unei etici universale: o nouă privire asupra legii naturale", Comisia Teologică Internaţională, în misiunea ei de a oferi propria contribuţie Sfântului Scaun şi, în mod special, Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, în a examina chestiunile doctrinale de mai mare importanţă, a făcut public pe 8 martie 2012 noul document, redactat în engleză "Theology Today: Perspectives, Principles and Criteria".

Textul, continuă comunicatul, este disponibil şi pe pagina de internet a Comisiei Teologice Internaţionale la adresa www.vatican.va. În aceeaşi zi documentul a apărut în revista "Origins. CNS Documentary Service" şi pe situl internet al Conferinţei Episcopale a Statelor Unite ale Americii. O traducere în italiană va fi disponibilă în curând în revista "La Civiltà Cattolica" iar succesiv, se vor îngriji traducerile şi în alte limbi de circulaţie internaţională.

Documentul, început încă din anii 2004-2008, analizează câteva chestiuni actuale de teologie şi propune, în lumina principiilor constitutive ale teologiei, criteriile metodologice care sunt determinante pentru teologia catolică în raport cu alte discipline apropiate, precum ştiinţele religioase. Textul este împărţit în tre capitole: mai întâi, teologia presupune ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu primit în credinţă; succesiv, teologia se exercită în comuniune cu Biserica; în fine, teologia caută să fondeze un mod ştiinţific de a se apropia de adevărul lui Dumnezeu într-o perspectivă de autentică înţelepciune.

Textul, încheie comunicatul, a fost aprobat în formă specifică de Comisia Teologică Internaţională la 29 noiembrie 2011 şi a fost supus atenţiei preşedintelui acesteia, card. William Joseph Levada, prefectul Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, care a autorizat publicarea documentului.

Redacţia centrală l-a contactat pe mons. Krzysztof Charamsa, secretar adjunct al Comisiei Teologice Internaţionale, cerându-i să evidenţieze tema principală a documentului:
• "Chestiunea de fond este una singură şi anume identitatea teologiei faţă de ştiinţele apropiate şi de întregul univers al ştiinţelor de astăzi, cu respectivele criterii metodologice de a proceda în această ştiinţă, pe care la timpul său Sf. Toma o numea 'ştiinţa sacră'. Este o chestiune de importanţă primară pentru însăşi identitatea gândirii teologice. Comisia a abordat această temă îndreptându-şi atenţia faţă de situaţia actuală. Deceniile succesive Conciliului Vatican II au îmbogăţit patrimoniul extraordinar al teologiei cu noi voci, cu şcoli teologice diversificate în noile contexte culturale continentale, cu noi teme de reflecţie şi aprofundarea celor mai vechi. Dar în realitate, acelaşi parcurs ne-a făcut să vedem şi o anumită fragmentare a ştiinţei teologice, care, în schimb, ar trebui ca întotdeauna, dar mai ales astăzi, să se confrunte cu provocarea de a-şi păstra propria identitate catolică, de a menţine ceea ce este esenţial misiunii sale. Aşadar, întrebarea de fond, chestiunea principală a documentului ar fi tocmai aceasta: dacă în multitudinea de abordări specifice diferitelor şcoli teologice, există ceva la care nu se poate renunţa, ceva indispensabil pentru toţi teologii catolici; ceva care trebuie să fie păstrat de orice iubitor al acestei ştiinţe, ca o rădăcină comună, un ghid şi criteriu pentru orice reflecţie coerentă cu depozitul credinţei. După cum se ştie, Comisia a tratat în diferite rânduri temele teologiei în sine, sub aspectul metodei. E de ajuns să ne amintim trei texte foarte importante: din 1972, despre "Unitatea credinţei şi pluralismul teologic"; din 1975, despre raportul dintre Magisteriu şi teologie; din 1990, despre interpretarea dogmelor. Aşadar nu este prima dată când Comisia Teologică Internaţională atinge tema teologiei ca atare, în ansamblul ei. Rodul acestor demersuri este oferit acum comunităţii teologice din întreaga Biserică şi tuturor credincioşilor interesaţi de chestiunea cunoaşterii lui Dumnezeu".