Papa la „Angelus”: lumina lui Isus nu se stinge nici în noaptea cea mai întunecată
(textul alocuţiunii)
(RV - 4 martie 2012) "Chiar şi în noaptea cea mai întunecată
Isus este candela care nu se stinge niciodată”. A amintit duminică
Papa Benedict al XVI-lea în alocuţiunea rostită înainte de rugăciunea „Angelus Domini
- Îngerul Domnului”, abia întors în Vatican din vizita pastorală efectuată dimineaţa
la Parohia Sfântul Ioan Baptist de la Salle din cartierul Torrino, din sudul Romei.
Papa a comentat la întâlnirea cu pelerinii reuniţi la amiază în Piaţa Sfântul Petru,
evanghelia duminicii cu episodul Schimbării la Faţă a lui Isus, după versiunea Sfântului
Marcu. Misterul Schimbării la faţă, a explicat, în itinerarul Postului Mare, după
ce a invitat la a-l urma pe Isus în pustiu, pentru a înfrunta şi învinge cu el ispitirile,
ne propune să urcăm împreună cu el pe "muntele” rugăciunii pentru a contempla pe faţă
sa umană lumina glorioasă a lui Dumnezeu.
Iată textul integral al alocuţiunii:
Iubiţii
fraţi şi surori! Această duminică, a doua a Postului Mare, este caracterizată
ca Duminica Schimbării la Faţă a lui Cristos. De fapt, în itinerarul Postului Mare,
Liturghia, după ce ne-a invitat să-l urmăm pe Isus în pustiu, pentru a înfrunta şi
învinge împreună cu el ispitirile, ne propune să urcăm împreună cu el pe "muntele"
rugăciunii, pentru a contempla pe faţa sa umană lumina glorioasă a lui Dumnezeu. Episodul
transfigurării lui Cristos este atestat în mod unanim de către evangheliştii Matei,
Marcu şi Luca. Elementele esenţiale sunt două: în primul rând, Isus se urcă împreună
cu ucenicii Petru, Iacob şi Ioan, pe un munte înalt şi acolo, "a fost schimbat la
faţă înaintea lor" (Mc 9.2), faţa şi hainele sale iradiau o lumină strălucitoare,
în timp ce lângă el au apărut Moise şi Ilie; în al doilea rând, un nor a învăluit
vârful muntelui şi din el a venit un glas care zice zicând: "Acesta este Fiul meu
preaiubit. Pe dânsul să-l ascultaţi!” (Mc 9,7). Prin urmare, lumina si vocea:
lumina divina care străluceşte pe faţa lui Isus, şi glasul Tatălui ceresc, care mărturiseşte
despre El şi porunceşte să fie ascultat.
Misterul a Schimbării la Faţă
nu trebuie scos din contextul drumului pe care Isus îl parcurge. El s-a îndreptat
de acum în mod decis spre împlinirea misiunii sale, bine ştiind că, pentru de a ajunge
la înviere, va trebui să treacă prin pătimire şi moartea pe cruce. Despre aceasta
le-a vorbit deschis ucenicilor, care însă nu au înţeles, din contra, au respins această
perspectivă, pentru că nu judecă potrivit lui Dumnezeu, ci potrivit oamenilor (Cf
Mt 16,23). Acesta este motivul pentru care Isus poartă cu sine trei dintre
ei pe munte şi le arată slava sa divină, splendoarea Adevărului şi a Iubirii. Isus
vrea ca această lumină să poată ilumina inimile lor atunci când vor trece prin întunericul
gros al pătimirii şi morţii sale, când scandalul crucii va fi pentru ei insuportabil.
Dumnezeu este lumină, şi Isus vrea să dea prietenilor săi celor mai intimi experienţa
acestei lumini, care sălăşluieşte în el. Astfel, după acest eveniment, el va fi în
ei lumină interioară, capabilă de a-i proteja de atacurile întunericului. Chiar şi
în cea mai întunecată noapte, Isus este candela care nu se stinge niciodată. Sfântul
Augustin rezumă acest mister printr-o o expresie foarte frumoasă: "Ceea ce pentru
ochii trupului este soarele pe care îl vedem, este [Cristos], pentru ochii inimii"
(S. Agostino, Discorsi, Predici 78, 2).
Dragi fraţi şi surori, noi toţi
avem nevoie de lumină interioară pentru a depăşi încercările vieţii. Această lumină
vine de la Dumnezeu, şi este Cristos cel care ne-o dă, el, în care locuieşte toată
plinătatea dumnezeirii (Cf Col 2,9). Să urcăm cu Isus pe muntele rugăciunii
şi, contemplând faţa lui plină de iubire şi de adevăr, să ne lăsăm copleşiţi lăuntric
de lumina sa.
Să-i cerem Fecioarei Maria, călăuza noastră în drumul credinţei,
să ne ajute să trăim această experienţă în timpul Postului Mare, găsind în fiecare
zi câteva momente pentru rugăciune în tăcere şi ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu.
După
recitarea antifonului marian, Pontiful a adresat saluturi în diferite limbi.
Trăiţi Postul Mare fără a vă ruşina de credinţă. „Nu vă fie ruşine de a fi creştini
şi de a trăi Postul Mare în locurile unde locuiţi. A cerut Papa salutând în limba
franceză pelerinii de dincolo de Alpi prezenţi în Piaţa Sf. Petru. Şi grupului polonez,
numeros ca întotdeauna, Papa i-a amintit dimensiunea misionară a vieţii creştine,
unindu-se în mod ideal cu festivităţile care au loc azi în Polonia cu ocazia „Duminicii
ad gentes ". Papa Benedict al XVI-lea a citat motto-ul: "oferă mărturia carităţii
şi ajută Biserica în ţările misionare”. Fie pentru toţi - a fost urarea Papei - sursă
de inspiraţie pentru ajutor spiritual şi material în folosul lucrărilor misionare
ale Bisericii”.