Malta: Va fi aprinsă Torţa Sfântului Benedict, simbol al păcii
(RV – 28 februarie 2012) Duminică, 4 martie, Torţa Sfântului Benedict, simbol
al păcii, speranţei şi fraternităţii va fi aprinsă în insula Malta, de arhiepiscopul
de Malta, mons. Paul Cremona, în cadrul unei Sfinte Liturghii celebrate la ora 17.30,
în con-catedrala „Sfântul Ioan”, din localitatea La Valletta.
La celebrare
va fi de asemenea prezent abatele de Monte Cassino, pr. Pietro Vittorelli, şi mons.
Renato Boccardo, arhiepiscop de Spoleto-Norcia, locul naşterii Sfântului Benedict
fiind Norcia. În data de 14 martie, Torţa Sfântului Benedict va fi binecuvântată
de papa Benedict al XVI-lea, în cadrul Audienţei generale de miercuri, iar pe 20 martie
va reveni la Monte Cassino.
Aprinderea Torţei Sfântului Benedict şi purtarea
în pelerinaj a acestui simbol al păcii, speranţei şi fraternităţii îşi află originea
în anul 1964, odată cu proclamarea Sfântului Benedict patron al Europei, de către
papa Paul al VI-lea. Iniţial, Torţa Sfântului Benedict era numită „Pro Europa
Una” dar, după constituirea Uniunii Europene, a fost numită simplu Făclia sau Torţa
Sfântului Benedict. Aceasta simbolizează fraternitatea şi pacea construite pe
fundamentul Evangheliei şi dincolo de barierele politice, ideologice şi religioase.
Potrivit
tradiţiei, după ce este aprinsă, torţa este purtată în pelerinaj, de un grup de atleţi,
în diferite oraşe ale Europei. În anii trecuţi, torţa a fost aprinsă la Berlin,
Praga, Londra, Roma, Moscova, Ierusalim. În 2001, torţa a ajuns şi la New York
pentru a duce un mesaj de speranţă, după atacurile de la 11 septembrie, în vreme ce
anul trecut făclia a fost aprinsă pentru prima dată la Londra, în cursul unei ceremonii
ecumenice la Catedrala din Westminster. “Torţa benedictină, care deschide celebrările
pentru sfântul patron al Europei, ne aminteşte de moştenirea noastră comună europeană
şi creştină”, a amintit cu acea ocazie pr. Pietro Vittorelli, abatele de Monte Cassino.
„De-a lungul secolelor” – a mai spus preotul benedictin – „cultura creştină a modelat
istoria europeană, iluminând-o în perioadele mai întunecate.”