Benedict al XVI-lea. Mesajul pentru Postul Mare 2012: Întreceţi-vă în faptele de caritate şi redescoperiţi îndreptarea fraternă

(RV - 7 februarie 2012) „Să fim atenţi unii faţă de alţii pentru a da impuls carităţii şi faptelor bune” (Ev 10,24): este tema aleasă de Benedict al XVI-lea pentru Mesajul de Postul Mare 2012 care. potrivit calendarului roman sau latin începe în data de 22 februarie cu Miercurea Cenuşii. Mesajul a fost publicat marţi şi prezentat în Sala de presă a Sfântului Scaun.
Postul Mare este un timp prielnic pentru a reflecta asupra a ceea ce constituie centrul vieţii creştine, dragostea, reînnoind drumul de credinţă „personal” şi „comunitar”. Într-un parcurs marcat de „rugăciune”, „împărtăşire”, tăcere”, „post”, în aşteptarea „bucuriei Paştelui”.

Tema Mesajului este dezvoltată într-o introducere şi 3 capitole de dimensiuni diferite intitulate astfel:
1. "Să fim atenţi": responsabilitatea faţă de fraţi.
2. „Unii faţă de alţii”: darul reciprocităţii.
3. „Pentru a da impuls carităţii şi faptelor bune”: a păşi împreună în sfinţenie.

Benedict al XVI-lea recomandă în Mesajul său înainte de toate atenţia faţă de celălalt, când adesea „prevalează” - deplânge Papa - „indiferenţa, dezinteresul, care se nasc din egoismul mascat de o aparenţă de respect pentru ’sfera privată’. „Cultura contemporană pare”, în fapt, „să fi pierdut sensul binelui şi al răului, în timp ce trebuie amintit cu tărie că binele există şi învinge, pentru că Dumnezeu este „bun şi face binele”. Nu doar bogăţia materială şi saţietatea împiedică să avem o privire iubitoare faţă de fratele de lângă noi dar chiar „a pune înainte de orice interesele şi preocupările proprii”. Şi dacă astăzi în general oamenii sunt sensibili la binele fizic şi material al altora, „se tace în schimb aproape de tot” în privinţa binelui spiritual al fraţilor.

Benedict al XVI-lea reproşează „pe acei creştini care, din respect omenesc sau din simplă comoditate, se adaptează la mentalitatea comună, mai degrabă decât să-i pună în gardă pe fraţii de lângă ei împotriva modurilor de a gândi şi acţiona care contrazic adevărul şi nu urmează calea binelui”. În lumea noastră impregnată de individualism - solicită Papa Benedict - e necesar a redescoperi importanţa corectării fraterne, pentru a păşi împreună spre sfinţenie”. „Este mereu nevoie de o privire care iubeşte şi corijează, care cunoaşte şi recunoaşte, care discerne şi iartă, cum a făcut şi face Dumnezeu cu fiecare din noi”.

Apoi, Pontiful recomandă darul reciprocităţii”. „O societate ca cea actuală poate deveni surdă atât la suferinţele fizice, cât şi la exigenţele spirituale şi morale ale vieţii. Nu aşa trebuie să fie în comunitatea creştină! „Existenţa noastră este corelată cu cea a celorlalţi, atât în bine cât şi în rău; atât păcatul cât şi faptele de iubire au şi o dimensiune socială”.

În fine, invitaţia de „a păşi împreună în sfinţenie”. „Maeştrii spirituali amintesc că în viaţa de credinţă cine nu înaintează, dă înapoi”. „Toţi să simtă urgenţa - încheie Benedict al XVI-lea - de a-şi da silinţa şi a se întrece în caritate, în slujire şi în faptele bune”.

Mesajul Papei pentru Postul Mare 2012 a fost prezentat marţi dimineaţă în Sala vaticană de presă de conducerea Consiliului Pontifical „Cor Unum” în frunte cu preşedintele său cardinalul Robert Sarah:
• Nu putem nici să tăcem, în urma celor spuse de Benedict al XVI-lea, că la baza crizei noastre financiare stă aviditatea, căutarea nestăpânită a banului fără scrupule şi fără a lua în considerare pe cel care are mai puţin şi care trebuie să îndure consecinţele alegerilor greşite ale altora. Această alipire de bani este un păcat.

Oprindu-se asupra curajului necesar îndreptării fraterne, cardinalul Sarah a amintit că Biserica „nu poate tăcea în faţa faptului că prea mulţi mor din lipsa minimului indispensabil în timp ce alţii se îmbogăţesc exploatând pe ceilalţi”. Aceasta este, a spus cardinalul guineean, o misiune profetică la care Biserica nu poate renunţa. În continuare preşedintele dicasterului „Cor Unum” a pus în evidenţă că rădăcinile nedreptăţilor şi individualismului sunt în refuzul lui Dumnezeu.
• Societatea noastră secularizată a ajuns să trăiască şi să se organizeze fără a ţine cont de Dumnezeu pentru faptul de a fi învăluită de o sărăcie mai tragică decât cea materială, o sărăcie reprezentată de refuzul şi excluderea totală a lui Dumnezeu din viaţa socială şi economică, de revolta împotriva legilor divine şi împotriva legilor naturii.

Atare societate, a adăugat, „poate fi urnită din loc de mărturia evanghelică a solicitudinii faţă de persoane şi desigur poate rămâne impresionată de caritatea trăită faţă de săraci”. A observat apoi că cineva poate uneori lua ca „sigur”, ca ştiut şi acceptat, ceea ce spune Papa sau alţi exponenţi ai Bisericii pe teme despre cultură. Uneori, a adăugat, se crede chiar că „este pofta de putere” cea care determină preocuparea Bisericii:
• Nu. Biserica este impulsionată de grija sinceră pentru binele omului concret şi a acestei lumi. Acţiunea ei se inspiră nu din condamnare sau recriminare, ci din acea dreptate şi milostivire care trebuie să aibă şi curajul de a spune lucrurilor pe nume.

Răspunzând la întrebările ziariştilor, cardinalul Sarah a afirmat apoi că îndreptarea frăţească trebuie aplicată nu numai la nivel individual, dar şi de naţiuni, mai ales pentru a evita grave dezastre şi situaţii de suferinţă. Din partea sa mons. Segundo Tejado Muñoz, subsecretarul departamentului, a informat că în curând va face o vizită în Haiti, unde Consiliul construieşte o şcoală şi un centru parohial din ofertele primite de Papa pentru insula din Caraibe devastată de cutremurul de pământ din ianuarie 2010. În ciuda crizei, a încheiat cardinalul Sarah, ofertele primite de Papa pentru opere de caritate nu s-au micşorat.

Aici serviciul audio:

rv/A. Lucaci