Întâmpinarea Domnului 2012: un pas înainte în beatificarea Mons. Vladimir Ghika

(RV - 2 ianuarie 2012) Joi 2 februarie 2012 o zi de consemnat. În ziua în care Biserica atât de tradiţie creştină orientală cât şi cea de tradiţie occidentală celebrează sărbătoarea Întâmpinării Domnului sau Prezentării Domnului, la Vatican, mai precis la Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor a fost depus în mod formal dosarul cuprinzând aşa-numita „Positio” pentru beatificarea Monseniorului Vladimir Ghika. Acest proces propus de Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti a fost depus prin postulatorul numit de arhiepiscopul Ioan Robu şi aprobat de Congregaţie.

Este vorba de părintele Francisc Ungureanu care ne oferă amănunte despre acest pas important pentru ridicarea Mons. Ghika la cinstea altarelor:

Dosarul de 700 de pagini este rodul muncii susţinute a unui grup extraordinar de cercetători timp de aproape 6 ani. Aceştia au continuat munca celor care puseseră fundamentul procesului diecezan. Reamintim că totul a început imediat după 1990, însă lipsa de acces la documente şi necunoaşterea posibililor martori a făcut ca efectiv procesul să fie celebrat între octombrie 2002 şi iunie 2003. Un rol deosebit l-au avut până aici postulatorul de atunci, pr. Ioan Ciobanu, arhiva strânsă de domnul Pierre Hayet la Institului Vladimir Ghika de la Paris şi munca de cercetare a pr. Horia Cosmovici. În 2006 este recunoscută validitatea procesului diecezan şi din 2007 eu îl înlocuiesc pe pr. Claudiu Bărbuţ în rolul de postulator la Roma. Din partea Congregaţiei în acest răstimp, după o scurtă perioadă provizorie de lucru cu pr. Daniel Ols OP, am avut relatori pe pr. Cristoforo Bove OFMConv, de pie amintire, şi pe pr. Zdzisław Kijas OFMConv, cu care am reuşit să ordonăm tot ceea ce am adunat până acum.

Aşadar, după 9 ani de la procesul diecezan s-a încheiat Positio super Martyrio, dosarul despre martiriul lui Vladimir Ghika.

A fost o perioadă când au fost făcute completări documentaţiei trimise de la Bucureşti. Apoi am început un proiect foarte ambiţios, acela al unei biografii documentate a Monseniorului Ghika, pentru că nu există încă una de acest fel. Proiectul acesta este încă în desfăşurare. Abia din 2008 putem studia arhiva securităţii cu privire la grupul Menghes din care făcea parte şi Monseniorul Ghika, loc documentaristic extrem de important pentru reconstituirea martiriului material şi formal din partea persecutorului. Volumul dosarelor descoperite acolo ar fi recerut încă mulţi ani de muncă, dar am considerat că nu mai trebuie să mai adăugăm nimic pentru a ajunge la o certitudine morală cu privire la martiriul lui Vladimir Ghika.

Odată depusă întreaga documentaţie, înaintarea cauzei depinde exclusiv de Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor. De acum este rândul consultanţilor, teologi şi episcop, şi apoi a cardinalilor să ajungă la certitudinea morală asupra martirajului Monseniorului Ghika.

Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor va încredinţa dosarul cauzei noastre studiului unui grup de consultanţi teologi. Aceştia îşi vor spune părerea cu privire la dubiul ridicat: dacă a fost sau nu martiriu în moartea lui Vladimir Ghika din 16 mai 1954 în închisoarea comunistă de la Jilava. Dacă judecata acestora va fi pozitivă, în sensul că au putut ajunge la o certitudine morală în privinţa martiriului Monseniorului Ghika, cazul este supus studiului şi judecării Cardinalilor membri ai Congregaţiei.

În final, desigur, este mereu Sfântul Părinte cel care autorizează o beatificare...

„Părerea părinţilor cardinali şi a episcopilor se va comunica Supremului Pontif, căruia îi revine dreptul de a decreta cultul public ecleziastic al servului lui Dumnezeu” spune Constituţia Apostolică Divinus Perfectionis Magister a Fericitului Papă Ioan Paul al II-lea (25 gennaio 1983) la nr. 15. Este vorba despre recunoaşterea martiriului Slujitorului lui Dumnezeu şi implicit beatificarea. Cultul public în cazul fericiţilor este circumscris Bisericii Locale, dieceză sau naţiune, care a întreprins procesul, şi poate fi lărgit la alte teritorii, la cererea episcopilor acelor locuri. Astfel credincioşii nu doar că vor putea să ceară în mod privat haruri de la Dumnezeu prin mijlocirea lui Vladimir Ghika, ca şi până acum, dar o vor putea face şi în public şi liturgic în comunităţile lor.

Beatificarea este primul pas spre deplina recunoaştere a sfinţeniei din partea Biserici. Ceea ce se urmăreşte în final este canonizarea…

Ţelul procesului iniţiat în 1991, sau explicit în 2002, la Bucureşti, este canonizarea Slujitorului lui Dumnezeu Vladimir Ghika. După beatificare, cultul public va inspira şi întări cultul privat care, sperăm, va dobândi de la Dumnezeu prin mijlocirea fericitului cel puţin o minune care să poată fi supusă analizei şi procesului canonic recerut de legislaţia pentru Cauzele Sfinţilor. Un miracol ar însemna, dacă putem spune aşa, semnătura lui Dumnezeu pentru canonizarea lui Vladimir Ghika. Astfel cultul adus lui Dumnezeu prin intermediul Sfântului Vladimir Ghika va fi lărgit la Biserica Universală.

Un proces care se anunţă încă lung, din acest motiv fiecare reuşită, fiecare pas înainte este o bucurie pentru noi toţi. Până la urmă avem în faţă un Rob al lui Dumnezeu care a murit pentru fidelitatea lui faţă de Cristos şi Biserică nu numai într-un puternic parfum de martiriu şi sfinţenie dar şi cu tenta unei universalităţi de netăgăduit. Ne-a spus în final părintele Francisc Ungureanu, postulatorul Cauzei pentru proclamarea de Fericit a Mons. Vladimir Ghika.

Aici serviciul audio:

Rv/A. Lucaci