Persoanele consacrate, chemate să se angajeze cu entuziasm în noua evanghelizare,
martori credibili ai credinţei pentru lumea de astăzi: Benedict XVI, în sărbătoarea
Prezentării Domnului, a XVI Zi a Vieţii Consacrate
RV 02 feb 2012. "În sărbătoarea Prezentării
Domnului celebrăm misterul consacrării, al consacrării lui Cristos, al consacrării
Mariei, al consacrării tuturor celor care merg pe urmele lui Cristos din iubire pentru
Împărăţia lui Dumnezeu": a afirmat Benedict XVI, la predica rugăciunii Vesperelor,
joi seară, în bazilica Sf. Petru, în ziua în care Biserica celebrează Prezentarea
Domnului şi Ziua vieţii consacrate.
Sărbătorită la 40 de zile de la naşterea
lui Isus, a subliniat Papa, Prezentarea Domnului este astfel "unul din cazurile în
care timpul liturgic oglindeşte timpul istoric". În acelaşi timp, prezentarea lui
Cristos ca lumină, care a marcat ciclul sărbătorilor de Crăciun şi a culminat în solemnitatea
Epifaniei, este reluată şi prelungită în această sărbătoare.
"Gestul ritual
al părinţilor lui Isus, care se înfăptuieşte în stilul
discret al vieţii de smerenie care caracterizează Întruparea Fiului lui Dumnezeu,
găseşte o primire singulară din partea bătrânului Simeon şi a prorociţei Ana. Din
inspiraţie divină, ei îl recunosc în acel copil pe Mesia cel vestit de profeţi".
"La întâlnirea dintre bătrânul Simeon şi Maria, tănără mamă, Vechiul şi Noul
Testament se împletesc admirabil într-o aducere de mulţumire pentru darul Luminii,
care a strălucit în întuneric şi l-a împiedicat să învingă: Cristos Domnul, lumină
spre luminarea neamurilor şi gloria poporului său Israel (cfr. Luca 2,32)".
Contemplându-l
pe Cristos, cel curat, sărac şi ascultător, "consacratul", Unsul Tatălui, Biserica
celebrează în această circumstanţă liturgică Ziua Vieţii Consacrate. Înfiinţată de
fericitul Ioan Paul al II-lea, care a celebrat-o prima dată în 1997, Ziua dedicată
vieţii consacrate îşi propune câteva finalităţi particulare: "să răspundă la exigenţa
de a-l lăuda şi a-i mulţumi Domnului pentru darul acestei stări de viaţă, care aparţine
sfinţeniei Bisericii"; să pună tot mai mult în valoare mărturia celor consacraţi,
promovând cunoaşterea şi preţuirea vieţii consacrate în rândul Poporului lui Dumnezeu;
în fine, să fie, mai ales pentru cei care au îmbrăţişat această stare de viaţă, o
ocazie preţioasă de a reînnoi propunerile şi sentimentele care au inspirat dăruirea
de sine faţă de Domnul.
Benedict XVI a subliniat contribuţia pe care persoanele
consacrate o pot aduce la Anul Credinţei, proclamat la împlinirea a 50 de ani de la
începutul Conciliului Vatican II. • "Toţi credincioşii, dar în mod deosebit
membrii Institutelor de viaţă consacrată, au primit această iniţiativă ca pe un dar,
şi formulez auspicii că vor trăi Anul Credinţei ca un timp prielnic pentru reînnoirea
interioară, de care se simte întotdeauna nevoie, cu aprofundarea valorilor
esenţiale şi exigenţelor propriei consacrări".
Congregaţia pentru Institutele
de Viaţă Consacrată şi Societăţile de Viaţă Apostolică, a reluat Pontiful, va predispune
programe specifice pentru ca Anul Credinţei să fie un an de reînnoire şi fidelitate,
astfel încât persoanele consacrate să se angajeze cu entuziasm în noua evanghelizare.
Cei
care au răspuns la chemarea de a-l urma pe Cristos mai îndeaproape prin profesiunea
sfaturilor evanghelice, sunt invitaţi să aprofundeze şi mai mult în Anul Credinţei
raportul cu Dumnezeu: • "Sfaturile evanghelice, acceptate ca adevărată regulă
de viaţă, întăresc credinţa, speranţa şi caritatea, care unesc cu Dumnezeu. Această
apropiere profundă de Domnul, care trebuie să fie elementul prioritar şi caracteristic
al existenţei voastre, vă va duce la o reînnoită adeziune faţă de El şi va avea o
influenţă pozitivă asupra prezenţei voastre particulare şi a formei de apostolat în
rândul Poporului lui Dumnezeu, prin contribuţia carismelor voastre, în fidelitate
faţă de Magisteriu, pentru a fi martori ai credinţei şi ai harului, martori credibili
pentru Biserică şi lumea de astăzi".