Mobilizarea resurselor intelectuale şi morale pentru umanizarea societăţii şi edificarea civilizaţiei iubirii: Benedict XVI, primind un grup de episcopi americani în vizită "ad Limina"

RV 19 ian 2012. Provocările spirituale şi culturale pe care le ridică noua evanghelizare, au fost în centrul discursului pe care Benedict XVI l-a prezentat joi, în Sala Consistoriului din Vatican, primind în audienţă un grup de episcopi din Statele Unite ale Americii cu ocazia vizitei lor "ad Limina Apostolorum". Este vorba de 16 episcopi americani din regiunile ecleziastice IV, V şi VI.

Asumarea unui rol fundamental în "contrastarea curentelor culturale care, pe baza unui individualism extrem", caută "să promoveze noţiuni de libertate desprinse de adevărul moral": este misiunea Bisericii Catolice din Statele Unite ale Americii, evidenţiată de Benedict XVI în discursul adresat episcopilor care au efectuat în aceste zile tradiţionala vizită "ad Limina". Astăzi, în America, viziunea lumii care istoric s-a format nu doar pe credinţă, dar şi pe asumarea unor determinate principii etice primite de la natură şi de la Dumnezeu, este supusă unui proces de eroziune de către noile şi puternicele curente culturale, ce nu se opun doar nucleului moral al tradiţiei iudeo-creştine dar, tot mai mult, creştinismului ca atare.

Biserica este chemată dintotdeauna să proclame Evanghelia, care propune nu doar adevărurile morale neschimbătoare dar şi cheia fericirii şi a prosperităţii umane:

• "În măsura în care anumite tendinţe culturale actuale", a spus Sfântul Părinte, "conţin elemente care ar putea diminua proclamarea acestor adevăruri, reducându-le în limitele unei raţionalităţi pur ştiinţifice sau suprimându-le în numele puterii politice sau al principiului majorităţii, ele "reprezintă o ameninţare nu numai pentru credinţa creştină dar şi pentru omenire, pentru adevărul profund al fiinţei noastre şi al vocaţiei noastre ultime, raportul nostru cu Dumnezeu".

"Când o cultură încearcă să suprime dimensiunea misterului ultim, închizând uşile în faţa adevărului transcendent, devine inevitabil mai săracă şi cade pradă, cum a intuit în mod clar regretatul Ioan Paul II-lea, a lecturilor reductive şi totalitariste ale persoanei umane şi ale naturii societăţii". Tradiţia noastră, a reluat Benedict XVI, "nu vorbeşte de o credinţă oarbă" dar se raportează la un punct de vedere raţional, care ţine cont de "angajamentul nostru de a construi o societate cu adevărat justă, umană şi prosperă":

• The Church's defense...
"Când Biserica apără un raţionament moral bazat pe legea naturală", a spus Sfântul Părinte, "se întemeiază pe convingerea fermă că această lege nu este o ameninţare pentru libertatea noastră, "ci mai degrabă un 'limbaj' care ne permite să ne înţelegem pe noi înşine şi adevărul fiinţei noastre, pentru a construi în acest fel o lume mai justă şi umană". Biserica, aşadar, propune învăţătura morală ca un mesaj "nu de constrângere ci de eliberare, ca bază pentru construcţia unui viitor sigur".

Mărturia Bisericii este aşadar, de la sine, publică. De aceea, separarea legitimă dintre Biserică şi Stat nu poate fi înţeleasă în sensul că Biserica trebuie să tacă în privinţa unor chestiuni determinate, nici că Statul ar putea opta să nu se angajeze faţă de vocile celor care, pornind de la credinţă, sunt activi în determinarea valorilor care formează viitorul naţiunii. E necesar ca întreaga comunitate catolică în Statele Unite ale Americii să ia act de ameninţările grave pentru mărturia morală publică a Bisericii, prezentate de un secularism radical care se exprimă tot mai amplu în domeniul politic şi cultural. Gravitatea acestor ameninţări trebuie abordată deschis la toate nivelurile vieţii ecleziale. Trebuie ţinut cont, mai departe, şi de "încercările făcute cu scopul limitării celei mai îndrăgite dintre libertăţile americane, libertatea religioasă".

• “Many of you have pointed out…”
"Mulţi dintre voi, a spus Papa episcopilor americani, au subliniat că s-au făcut eforturi concertate pentru a nega dreptul la obiecţia de conştiinţă din partea persoanelor şi a instituţiilor catolice cu privire la cooperarea la practici rele în sine". Alţii, a continuat Papa, "mi-au vorbit de tendinţa îngrijorătoare de a reduce libertatea religioasă la simpla libertate de cult, fără garanţii de respect a libertăţii de conştiinţă". De aici, necesitatea promovării unui laicat "angajat, articulat şi bine format", "înzestrat cu un puternic simţ critic faţă de cultura dominantă şi cu curajul de a contrasta laicismul reductiv care delegitimează participarea Bisericii la dezbaterea publică în privinţa problemelor care determină viitorul societăţii americane". Revine, aşadar, Bisericii să pregătească aceste persoane şi să prezintă "o convingătoare viziune creştină despre om şi societate", pentru că, fiind factori esenţiali ai noii evanghelizări, aceste preocupări trebuie să formeze viziunea şi obiectivele programelor de cateheză la orice nivel:

• “In this regard, I would mention…”
În acest sens, Papa şi-a exprimat gratitudinea pentru angajamentul episcopilor americani de a păstra legăturile cu credincioşii catolici prezenţi în forurile politice şi de a-i ajuta să înţeleagă răspunderea lor personală de a oferi o mărturie publică pentru propria credinţă, "mai ales în ce priveşte marile chestiuni morale din timpul nostru: respectul vieţii dăruită de Dumnezeu, tutelarea demnităţii umane şi promovarea drepturilor omului autentice". Amintind vizita pastorală efectută în 2008 în Statele Unite, Papa a subliniat că "o mărturie mai coerentă din partea catolicilor americani despre convingerile cele mai profunde ar fi o contribuţie importantă la reînnoirea societăţii în ansamblul ei".

Nu pot fi trecute cu vederea, a încheiat Sf. Părinte, dificultăţile reale pe care Biserica Catolică din America le întâmpină în momentul de faţă. De aceea, îndemnul final al Papei a fost în sensul reînnoirii eforturilor pentru a mobiliza resursele intelectuale şi morale ale întregii comunităţi catolice în slujirea evanghelizării culturii americane şi construcţia civilizaţiei iubirii".

Aici, serviciul audio: