Libertatea religioasă şi noua Constituţie a Ungariei: interviu cu episcopul J. Székely,
auxiliar al arhidiecezei de Esztergom-Budapesta
RV 16 ian 2012.De la 31 decembrie, Ungaria are o nouă Constituţie.
Câteva capitole din noua Lege Fundamentală au trezit reacţii critice, mai ales în
Europa, în special în ce priveşte presupusul control al guvernului asupra sectorului
financiar-bancar.
Colegii de la redacţia ungară Radio Vatican au solicitat
o reflecţie pe aceste teme mons. János Székely, episcop auxiliar al arhidiecezei
de Esztergom-Budapesta: • "Noua Constituţie a Ungariei aprobată în 2011, care
începe cu numele lui Dumnezeu în Preambul, afirmă că viaţa umană trebuie apărată încă
de la concepere (Libertate şi responsabilitate, II) şi declară că Ungaria apără instituţia
familiei, înţeleasă ca alianţă de viaţă între un bărbat şi o femeie. Constituţia precizează
că familia este fundamentul supravieţuirii unui popor şi că, în stabilirea impozitelor,
trebuie să se ţină cont şi de costurile educaţiei copiilor. E clar că afirmarea acestor
valori fundamentale nu este pe placul unor intelectuali europeni, mai mult, pare să-i
provoace la atac. În plus, guvernul maghiar a impus băncilor o taxă suplimentară,
tranzitorie, din cauza crizei economice. Această decizie trezeşte nu puţine preocupări
în sectorul finanţelor".
Ce prevede noua lege asupra mass-media,
care este criticată dur în presa internaţională? • "În textul original
al legii existau câteva măsuri exagerate. Legea voia să aplice ziarelor acelaşi control
al Statului pe care Statele europene îl practică asupra presei electronice. Asemenea
măsuri exagerate au fost corectate sau eliminate din textul legii, ţinând cont de
părerea Curţii Constituţionale a Ungariei şi a forurilor europene".
Se
citeşte că în Ungaria a fost redus numărul confesiunilor
recunoscute şi că este pusă în pericol libertatea religioasă. Răspunde episcopul Székely: •
"Scopul acestei legi era să retragă din dreptul civil ungar statutul juridic de 'biserică'
aşa numitelor 'biserici de profit' (business churches). Trebuie ştiut că în
Ungaria, spre deosebire, de exemplu, de Italia, şcolile şi institutele sociale şi
sanitare ale Bisericilor primesc de la stat aceleaşi finanţări ca şcolile şi spitalele
statale. Şcolile Bisericilor, aşadar, sunt gratuite pentru familii, la fel ca cele
statale. Din acest motiv au apărut numeroase 'Biserici' fictive, care urmăreau doar
să profite de subvenţiile Statului. Legea actuală formulează mai detaliat condiţiile
pe care o comunitate trebuie să le îndeplinească pentru a fi recunoscută de Stat drept
'Biserică'. De exemplu, să aibă o mie de membri şi o prezenţă a respectivei comunităţi
în Ungaria de cel puţin 20 de ani. Acele comunităţi religioase care nu au primit statutul
juridic de 'Biserică', pot funcţiona liniştit ca şi înainte, numai că nu vor primi
subvenţiile de la Stat. Legea însăşi acordă statutul juridic de 'Biserică' unui număr
redus de comunităţi religioase, dar celelalte pot solicita acelaşi statut în viitor".
Cât priveşte criza financiară, ce măsuri au fost adoptate de guvernul
de la Budapesta? • "Cu siguranţă, actualul guvern ungar a
comis şi erori. În legea Băncii Centrale a introdus câteva modificări care par să
diminueze independenţa băncii în faţa guvernului. În realitate, guvernul declară şi
doreşte să respecte independenţa Băncii Centrale, dar schimbările noii legislaţii
erau inutile şi dădeau loc la acuzaţii. În plus, guvernul a voit să ajute privaţii
care luaseră credite în franci elveţieni sau în euro. Făcând aceasta, guvernul a schimbat
contractele de împrumut efectuate între respectivele bănci şi datornici. Acest fapt
a provocat reacţia băncilor. Guvernul ar fi trebuit mai întâi să stabilească un acord
cu sectorul bancar şi după încheierea acordului să vină în ajutorul persoanelor cu
datorii. Acest acord, pînă la urmă, s-a făcut iar datornicii, băncile şi Statul şi-au
asumat împreună costurile slăbirii valutei ungare".