Capacitatea de dialog a lui Mihai Eminescu, mesaj mereu actual pentru cultura română:
Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române
RV 15 ian 2012."Cu toate că traversăm o perioadă dificilă
economic, cultura trebuie să rămână o cale privilegiată de comunicare, o punte între
cei care împărtăşesc dialogul,care respectă pluralismul, diversitatea tradiţiilor
şi, mai ales, care încurajează fidelitatea cetăţenilor faţă de naţiunea lor, pentru
binele comun", afirmă preşedintele Traian Băsescu într-un comunicat preluat de
Mediafax, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, duminică 15 ianuarie. Potrivit
şefului statului, personalitatea remarcabilă a poetului Mihai Eminescu a conferit
limbii şi culturii române "un loc de cinste în Europa şi în lume".
După cum
se ştie, în urma unei legi promulgate în decembrie 2010, 15 ianuarie a fost declarată
Ziua Culturii Naţionale, în amintirea poetului Mihai Eminescu.
La rândul
său, patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române a făcut referinţă
la Eminescu în ziua în care se împlinesc 162 de ani de la naştere. Vorbind credincioşilor,
duminică, la Bucureşti, Patriarhul a afirmat că Eminescu se prezintă generaţiei de
astăzi drept "un român foarte bine ancorat în tradiţia poporului (...) dar în acelaşi
timp cu o deschidere universală extraordinară".
În cuvântul său, Întâistătătorul
Bisericii Ortodoxe Române a elogiat valenţele multiple ale personalităţii lui Mihai
Eminescu şi a scos în relief capacitatea sa de dialog, considerată trăsătură definitorie
a "românului sănătos şi integru". În acest sens, Eminescu "nu s-a temut că se pierde
dacă dialoghează cu toate culturile. A apărat cultura naţională, dar a deschis-o spre
universal. Acesta este specificul românului sănătos şi integru care nu se teme de
dialog izolându-se, dar nici nu se pierde în dialog dizolvându-şi identitatea",
a încheiat Patriarhul Daniel.
În contextul în care Biserica din România şi
din întreaga lume se pregăteşte să înceapă, la 18 ianuarie, Săptămâna de Rugăciune
pentru Unitatea Creştinilor, Redacţia Română Radio Vatican omagiază legătura strânsă
dintre cultura lui Eminescu şi valorile creştine prin melodia "Rugămu-ne-ndurărilor",
pe versurile poeziei-rugăciune în cinstea Maicii Domnului.