Libertatea religioasă, primul între drepturile omului: Massimo Introvigne, despre
discursul Papei către Corpul Diplomatic
RV 10 ian 2012.În discursul adresat luni de
Benedict XVI Corpului Diplomatic acreditat pe lângă Sf. Scaun, un spaţiu important
îl ocupă chestiunea libertăţii religioase, definită de Papa "primul dintre
drepturile omului".
Afirmaţia Suveranului Pontif a atras
atenţia sociologului Massimo Introvigne, fost reprezentant OSCE pentru combaterea
discriminărilor anticreştine: • "Afirmaţia Papei are trei aspecte. Primul:
se continuă uciderea creştinilor. Cifrele, care în timpul mandatului meu la OSCE le-am
amintit în repetate rânduri, au proporţia unui adevărat genocid: sunt ucişi anual
105 mii de creştini, unul la fiecare cinci minute. Al doilea fenomen de care ne vorbeşte
Papa este epurarea pe criterii religioase, care se aseamănă mult cu purificarea etnică,
prin intermediul unui lanţ de atentate teroriste, care cu siguranţă nu vor reuşi să
elimine comunităţile dintr-o Ţară, dar le înspăimântă atât de mult încât îi determină
pe cei mai mulţi creştini să emigreze, să plece în altă parte. Al treilea fenomen
este marginalizarea creştinilor din viaţa politică, printr-o serie de instrumente
care cuprind şi defăimarea sau ridiculizarea, lucruri care se întâmplă şi în Occident.
Şi aici, natural, Pontiful uneşte în discursul său partea atât de importantă despre
libertatea religioasă cu celelalte aspecte despre familie, libertatea de educaţie
şi viaţa".
Este important faptul că Benedict XVI a vorbit despre aceste
chestiuni cu ambasadorii acreditaţi pe lângă Sf. Scaun? • "Este foarte
important. Trebuie să spun că în anul mandatului meu la OSCE, care s-a încheiat, am
constatat că acest mod este foarte folositor, şi că diplomaţia Sf. Scaun desfăşoară
un rol fundamental".
Papa a adăugat că libertatea religioasă, primul
dintre drepturile omului, are o întreită dimensiune: individuală, colectivă şi instituţională.
• "Este o subliniere foarte importantă, valabilă fie pentru unele Ţări
în curs de dezvoltare, unde se fac proclamaţii solemne despre libertatea religioasă,
înţeleasă ca un simplu drept individual: fiecare e liber să creadă ceea ce vrea, dar
dacă apoi Biserica, de exemplu, vrea să se exprime public, prin înfiinţarea de ziare
sau şcoli, în acel caz, libertatea religioasă nu mai există. Dar afirmaţia Papei este
valabilă şi pentru Occidentul nostru, unde circulă teorii juridice mai degrabă periculoase,
care reduc libertatea religioasă la simpla libertate de conştiinţă. Pentru ca să existe
o libertate religioasă deplină, e necesar să fie fie recunoscut Bisericii şi dreptul
de a înfiinţa instituţii, inclusiv şcoli catolice. Dar trebuie să existe şi forme
de recunoaştere instituţională, mai ales în Ţările de veche tradiţie creştină, cu
privire la importanţa rolului pe care Biserica l-a îndeplinit vreme de secole şi milenii".