Să încredinţăm lui Dumnezeu tragediile şi speranţele lumii: Benedict XVI, la rugăciunea Vesperelor din ultima zi a anului

RV 01 ian 2012. Proclamarea credinţei în Cuvântul făcut trup este inima misiunii Bisericii: a afirmat Benedict XVI la celebrarea primelor Vespere, sâmbătă seară în bazilica San Pietro, la Solemnitatea Sfintei Fecioare Maria, Născătoare de Dumnezeu. Ritul sacru s-a încheiat cu tradiţionalul „Te Deum” şi vizita la Ieslea Nativităţii din Piaţa Sfântul Petru.
Cântarea solemnă a imnului „Te Deum”, pentru a trece pragul anului 2012 şi a pune în mâinile Domnului „tragediile acestei lumi şi speranţele unui viitor mai bun”. Papa a explicat în acest fel intensitatea străvechiului imn liturgic, după ce a amintit aşteptarea şi neliniştea adusă de apropierea noului an, a cărui sosire ne arată cât de „scurtă şi trecătoare” este viaţa. De aceea, prin fiecare trece o întrebare: ce sens trebuie să dăm zilelor noastre, mai ales celor de încercare? Răspunsul, a continuat Sfântul Părinte, „este scris pe chipul unui Copil care acum două mii de ani s-a născut la Betleem şi care astăzi este Cel viu”:
• „În ţesutul umanităţii, sfâşiat de atâtea nedreptăţi, răutăţi şi violenţe, pătrunde în mod surprinzător noutatea de bucurie şi eliberare adusă de Cristos Mântuitorul, care în misterul Întrupării şi Naşterii sale, ne face să contemplăm bunătatea şi blândeţea lui Dumnezeu”.
Naşterea Domnului înlătură „angoasa din faţa timpului care se scurge şi nu se mai întoarce” şi care lasă „spaţiu la nelimitata încredere în Dumnezeu, de care ştim că suntem iubiţi”. „Omul”, a continuat Sfântul Părinte, „nu mai este sclavul unui timp care trece fără motiv” dar „e fiu al unui Dumnezeu care a răscumpărat omenirea dăruindu-i ca nouă perspectivă de viaţă iubirea, care este veşnică”. „Biserica trăieşte şi mărturiseşte acest adevăr şi vrea să-l vestească şi astăzi cu reînnoită vigoare spirituală”:
• „Discipolii lui Cristos sunt chemaţi să facă în aşa fel încât să se renască în ei şi în ceilalţi nostalgia după Dumnezeu, bucuria de a-l trăi şi a-i da mărturie, pornind de la întrebarea întotdeauna foarte personală: eu de ce cred?”
Trebuie revigorată, aşadar, credinţa care să întemeieze „un nou umanism în măsură să genereze cultură şi angajament social”:
• „A vesti credinţa în Cuvântul făcut trup, în realitate, este inima misiunii Bisericii şi întreaga comunitate bisericească trebuie să redescopere cu reînnoită înflăcărare misionară această îndatorire de nerenunţat. Mai ales tinerele generaţii care îşi dau seama mai mult de dezorientarea accentuată şi de criza actuală, nu doar economică dar şi de valori, au nevoie de a recunoaşte în Isus cheia, centrul şi scopul întregii istorii umane”.
De aici, necesitatea de a veni în sprijinul părinţilor, „primii educatori la credinţă pentru fiii lor”, în misiunea lor educativă prin iniţiative oportune.
Papa a îndemnat apoi la promovarea de itinerare speciale pentru a însoţi comunităţile parohiale şi realităţile bisericeşti în sensul unei mai bune înţelegeri a Sacramentelor „prin intermediul cărora omul este făcut părtaş la însăşi viaţa lui Dumnezeu”:
• „Să nu lipsească Bisericii Romei credincioşi laici gata să-şi aducă propria contribuţie pentru a construi comunităţi vii, care să permită Cuvântului lui Dumnezeu să pătrundă în inima celor care încă nu l-au cunoscut pe Domnul ori s-au îndepărtat de El”.
Îndatorirea cea mai mare este „să fie în totalitate în slujirea planului dumnezeiesc”, „să redea un suflet societăţii noastre”.
La terminarea celebrării vesperelor în bazilica vaticană, Benedict XVI a mers pentru un moment de rugăciune în faţa Ieslei Nativităţii din Piaţa Sfântul Petru, o reprezentare scenică a Naşterii Domnului realizată sub semnul Fecioarei Maria şi ca omagiu adus fericitului Ioan Paul al II-lea, ridicat la cinstea altarelor în anul abia încheiat.

Aici serviciul audio:

rv/A. Dancă