Mesaj al Papei pentru Ziua Mondială a Păcii 2012: tineri, nu vă descurajaţi niciodată,
Biserica are încredere în voi
(RV - 16 decembrie 2011) Priviţi cu speranţă la viitor, în pofida dificultăţilor:
este încurajarea Papei Benedict al XVI-lea adresată tinerilor din întreaga lume, conţinută
în Mesajul pentru cea de-a 45-a Zi Mondială a Păcii de la 1 ianuarie 2012. Mesajul
prezentat vineri în Sala de presă a Sfântului Scaun are ca temă „Educarea tinerilor
la dreptate şi pace”. Papa reafirmă importanţa familiei şi a educaţiei pentru
construirea unei păci autentice. Totodată documentul atrage atenţia asupra relativismului
care reprezintă o ameninţare pentru uzul corect al libertăţii. „Nu vă fie frică”
să vă angajaţi „pentru un viitor mai luminos pentru toţi”.
Tinerii sunt protagoniştii
Mesajului Papei Benedict al XVI-lea pentru Ziua Mondială a Păcii. Lor li se adresează
cu cuvinte de speranţă şi încurajare: „Nu sunteţi niciodată singuri. Biserica are
încredere în voi”, „vă însoţeşte şi vă încurajează” oferindu-vă posibilitatea
de a-l întâlni pe Isus Cristos. Papa este conştient de preocupările manifestate de
mulţi tineri „în aceste timpuri în diferite regiuni ale lumii”. Este important, scrie,
ca „aceşti fermenţi şi impulsul ideal pe care îl conţin să găsească atenţia cuvenită
în toate componentele societăţii”.
Biserica, repetă Pontiful, „priveşte
la tineri cu speranţă” şi îi încurajează „la a căuta adevărul” şi „apăra binele comun”.
Papa invită deci tinerii din toată lumea să privească „cu mai mare speranţă la viitor”
şi le aminteşte că „nu ideologiile salvează lumea”, ci Dumnezeul cel Viu care este
Iubire. „Nu vă lăsaţi cuprinşi de descurajare în faţa dificultăţilor - este îndemnul
Pontifului - şi nu vă abandonaţi unor false soluţii care adesea se prezintă ca drumul
cel mai uşor pentru a depăşi problemele”. Papa cere tinerilor „să fie de exemplu şi
stimulent pentru cei adulţi” sforţându-se „să depăşească nedreptăţile şi corupţia”.
Şi îndeamnă responsabilii politici „să ofere tinerilor o imagine clară a politicii
ca adevărată slujire pentru binele tuturor”.
Mesajul nu omite să lărgească
orizontul la criza economică cu care se confruntă lumea şi ale cărei rădăcini, observă
Papa, „sunt înainte de toate culturale şi antropologice”. Recunoaşte că, în ultimul
an, „a crescut sensul de frustraţie”, dar invită la a privi la 2012 cu „atitudine
încrezătoare”.
Familia şi educaţia sunt deci cei doi pilaştri de la care
trebuie pornit. Papa îndeamnă părinţii la „a nu se descuraja”, în ciuda dificultăţilor
care ameninţă şi nu rareori destramă familia. Papa pune accentul pe „condiţiile de
muncă adeseori puţin armonizabile cu responsabilităţile familiale”. Şi mai departe,
„preocupările pentru viitor” şi „ritmurile de viaţă frenetice”. Se adresează astfel
responsabililor politici „cerându-le să ajute în mod concret familiile şi instituţiile
educative”. În această privinţă Pontiful adaugă: „niciodată nu trebuie să lipsească
un suport adecvat pentru maternitate şi paternitate”.
În rest, se citeşte
în Mesaj, e nevoie de a face astfel ca „familiile să poată alege liberinstituţiile educative reţinute mai potrivite pentru binele propriilor
copii”. Mai departe, le cere „să favorizeze reunificarea familiilor care sunt
divizate datorită „necesităţii de a găsi mijloace de subzistenţă”. În fine, lansează
un apel „lumii mijloacelor de comunicare pentru ca să-şi dea contribuţia în domeniul
educaţiei”.
În mesaj se subliniază importanţa atenţiei acordate necesităţii
de a educa la adevăr şi libertate. Omul, scrie Papa, „poartă în inimă o sete
de infinit”, pentru că a fost creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Şi avertizează
că „numai în relaţia cu Dumnezeu omul înţelege şi semnificaţia propriei libertăţi”.
Aceasta, ţine să precizeze Pontiful, „nu este absenţa de legături sau stăpânirea liberului
arbitru”. De aceea pune în gardă în privinţa „absolutismului eu-lui”, „a prezenţei
masive” a relativismului care, nerecunoscând nimic ca definitiv, lasă ca ultimă măsură
doar propriul eu cu dorinţele sale”. „Uzul corect al libertăţii - adaugă
- este deci central în promovarea dreptăţii şi păcii”.
E nevoie
apoi „a educa la dreptate” într-o lume care recurge doar „la criteriile utilităţii,
ale profitului şi averii”. Şi relevă că astăzi „anumite curente ale culturii moderne,
susţinute de principii economice raţionaliste şi individualiste au înstrăinat conceptul
de dreptate de rădăcinile sale transcendente”. Pacea, scrie Papa, „este
rod al dreptăţiişi rezultat al carităţii”.
Este „dar al lui Dumnezeu”, dar şi „operă de construit”.
Pentru a fi făcători de pace, încheie Mesajul, trebuie să ne educăm „la
compasiune, la solidaritate, la colaborare, la fraternitate”şi să fim
vigilenţi şi activi în comunitate pentru „a trezi conştiinţele asupra chestiunilor
naţionale şi internaţionale”.