Profunda tristeţe a Papei pentru moartea cardinalului Foley: o angajare exemplară
privind prezenţa Bisericii în Mass-media
(RV – 12 decembrie 2011) Sfântul Părinte şi-a exprimat profunda tristeţe
pentru moartea cardinalului John Patrick Foley, decedat duminică, la
Philadelphia, în Statele Unite.
Mare maestru emerit al Ordinului
Ecvestru al Sfântului Mormânt din Ierusalim, cardinalul american avea 76 de ani şi
era bolnav de leucemie de mai mult timp.
Într-o telegramă adresată arhiepiscopului
de Philadelphia, Charles Chaput, Benedict al XVI-lea aminteşte cu gratitudine „sufletul
nobil” al cardinalului Foley, exprimându-şi aprecierea pentru slujirea sa competentă
pe lângă Sfântul Scaun, în calitate de preşedinte al Consiliului pentru Comunicaţii
Sociale, şi pentru activitatea desfăşurată în favoarea comunităţilor creştine din
Ţara Sfântă.
Episcopul Romei şi-a exprimat speranţa ca „angajarea sa în favoarea
prezenţei Bisericii în mass-media să-i poată inspira şi pe alţii în a întreprinde
acest apostolat atât de esenţial pentru vestirea Evangheliei şi pentru progresul noii
evanghelizări”.
Duminică, la aflarea veştii morţii cardinalului Foley, părintele
Federico Lombardi, directorul Sălii de Presă a Sfântului Scaun, a dorit să amintească
importanţa rolul cardinalului Foley pentru lumea comunicaţiilor din cadrul Bisericii,
după Conciliul Vatican al II-lea, spunând: • „Cardinalul Foley a fost pentru
mult timp preşedintele Consiliului Pontifical pentru Comunicaţii Sociale, având aşadar
un rol specific în cadrul Curiei romane (…). Era foarte pregătit pentru aceasta şi
din punct de vedere personal, căci încă de când era un tânăr preot s-a ocupat de mijloacele
de comunicaţie din parohia sa. A fost aşadar o persoană care a urmărit lumea comunicaţiilor
sociale din cadrul Bisericii cu competenţă, o persoană care a participat la numeroase
întâlniri de reflecţie ale comunicatorilor sociali, ducând întotdeauna şi un cuvânt
de cordialitate, pe lângă orientările Bisericii în privinţa comunicaţiilor sociale.
A fost un om care s-a simţit apropiat, coleg şi prieten cu toţi cei care au lucrat
în acest domeniu. Am chiar sub ochi scrisoarea pe care mi-a trimis-o acum câteva zile
pentru a-mi mulţumi pentru cartea în două volume „O istorie a Radio Vatican”, publicată
recent. L-am simţit mereu aproape, ne-a înţeles şi încurajat din toată inima în
munca noastră”.