Episcopii cubanezi: Benedict al XVI-lea, pelerin al carităţii în Cuba, la 400 de ani de la descoperirea imaginii cu numele „Fecioara Carităţii”

(RV – 9 decembrie 2011) Cu ocazia etapei finale a Pelerinajului naţional, în anul dedicat Maicii Domnului cu numele „Caridad del Cobre” („Fecioara Carităţii”), episcopii cubanezi au confirmat viitoarea vizită a lui Benedict al XVI-lea în Cuba, anticipând moto-ul acesteia, şi anume: „Pelerinul carităţii”.

În scrisoare, episcopii au lansat un apel către toţi cubanezii, îndemnându-i să trăiască cu bucurie celebrările jubiliare prilejuite de aniversarea a 400 de ani de la descoperirea imaginii Maicii Domnului, venerate cu numele „Caridad del Cobre”, adică „Fecioara Carităţii”, celebrări care vor avea loc între 7 ianuarie 2012 şi 5 ianuarie 2013.

Imaginea Preacuratei Fecioare Maria cu Pruncul Isus în braţe a fost descoperită în 1612, de câţiva pescari săraci, în vreme ce se aflau în piroga lor, în golful oriental Nipe: imaginea se afla pe un panou de lemn pe care se putea citi: „Eu sunt Fecioara Carităţii”.

De atunci „Fecioara carităţii” a reprezentat pentru poporul cubanez un mesaj divin, „scris nu cu cerneală, ci cu spirit divin, un mesaj de iubire pe care toţi pot să-l citească şi să-l înţeleagă”.

Poporul cubanez, se citeşte în scrisoare, are mare nevoie de această bucurie a credinţei, astfel încât cei care au rămas credincioşi să poată creşte în credinţă, iar cei care s-au îndepărtat să se poată întoarce la Dumnezeu, pentru ca toţi cubanezii să poată trăi experienţa iubirii de Dumnezeu.

Reconcilierea dintre cubanezi ar trebuie să reprezinte rodul principal al Anului jubiliar”, ca rezultat „al schimbării mentalităţii şi comportamentului faţă de aproapele”.
„Unde este Dumnezeu acolo este viitor şi bucurie”, subliniază episcopii, insistând în a spune că naţiunea cubaneză are mare nevoie de iubire creştină pentru că – aşa cum spune Sfântul Paul, „iubirea este îndelung răbdătoare şi binevoitoare…nu este invidioasă… nu se laudă, nu se mândreşte, nu se poartă necuviincios, nu caută ale sale, nu se mânie, nu ţine cont de răul primit…(1 Cor 13,2)”.

Şi, încheie înalţii prelaţi cubanezi: „Nutrim speranţa ca acest spirit jubiliar să fie trăit cu intensitate de către toţi cubanezii”, depăşind indiferenţa faţă de cei care suferă, lăsând în urmă diviziunile, resentimentele şi duşmăniile”, Cuba având nevoie de speranţă într-un „viitor mai bun de dreptate şi de pace, de reconciliere şi unitate între toţi”.

Aici, serviciul audio: