Dumnezeu ne conduce, uneori nu fără suferinţă, pe calea adevărului şi a luminii: Benedict
XVI, în vizită la catedrala din Cotonou (Benin)
RV 18 nov 2011. După ceremonia de bunvenit, vineri la Cotonou, Suveranul
Pontif a parcurs cu automobilul panoramic traseul oficial, din care au făcut parte
sediul Conferinţei Episcopale Benineze şi cele două poduri construite peste canalul
care uneşte laguna Nokoué şi apele Oceanului Atlantic. În jurul orei 15,45 coloana
oficială a ajuns în faţa catedralei catolice din Cotonou, ridicată în cinstea Maicii
Domnului a Îndurării. Construită în 1901, catedrala este sediul arhidiecezei de Cotonou,
condusă de card. Gantin între 1960-1971, şi are o capacitate de 800 de persoane. Primit
pe treptele catedralei de rectorul catedralei, Papa s-a recules în rugăciune în faţa
Preasfântului Sacrament al Euharistiei, după care a mers la mormintele arhiepiscopilor
de Cotonou, Isidore de Souza şi Christophe Adimou, pe care Benedict XVI i-a definit
"lucrători de valoare în via Domnului, a căror memorie rămâne încă vie în inima catolicilor
şi a multor locuitori ai Beninului". Fiecare în felul său, a continuat Pontiful, "cei
doi prelaţi au fost păstori plini de zel şi caritate. S-au dăruit fără calcule în
slujirea Evangheliei şi a Poporului lui Dumnezeu, mai ales a celor mai vulnerabili.
Cu toţii ştiţi că mons. de Souza a fost un prieten al adevărului şi că a avut un rol
determinant în tranziţia democratică a Ţării voastre". • "În timp ce-l lăudăm
pe Dumnezeu pentru darurile minunate pe care nu încetează să le reverse asupra umanităţii,
vă invit să medităm acum despre îndurarea sa nemărginită. Această catedrală
se pretează în mod providenţial. Istoria mântuirii, care culminează cu Întruparea
lui Isus şi ajunge la împlinire în Misterul Pascal, este o sublimă revelaţie a îndurării
lui Dumnezeu. În Fiul s-a făcut vizibil "Tatăl îndurător" (2 Cor 1,3) care, întotdeauna
fidel paternităţii sale, "este capabil să se aplece asupra fiecărui fiu rătăcitor,
asupra oricărei slăbiciuni omeneşti şi, mai ales, asupra oricărei slăbiciuni morale,
asupra păcatului" (Ioan Paul II, enc. Dives in misericordia, nr. 6). Îndurarea
divină nu constă doar în iertarea păcatelor noastre, dar şi în faptul că Dumnezeu,
Tatăl nostru, ne readuce, uneori nu fără suferinţă, necaz şi teamă din partea noastră,
pe calea adevărului şi a luminii, pentru că nu vrea ca noi să ne rătăcim (cfr. Mt
18,14; In 3,16). Această dublă manifestare a îndurării divine arată cum Dumnezeu este
fidel pactului încheiat cu fiecare creştin la Botez. Recitind istoria personală a
fiecăruia şi istoria evanghelizării din Ţările noastre, putem spune împreună cu psalmistul:
'În veci voi cânta iubirea Domnului' (Ps 89/88, 2)".
"Fecioara Maria,
a reluat Papa discursul său în catedrala din Cotonou, a făcut la cel mai înalt
nivel experienţa misterului de iubire divină: 'Îndurarea lui faţă de cei care se tem
de el, este din generaţie în generaţie', exclamă în Magnificat (Lc 1,50). Prin
da-ul său la chemarea lui Dumnezeu, ea a contribuit la manifestarea iubirii divine
între oameni. În acest sens, ea este Maica Îndurării prin participare la misiunea
Fiului său. A primit privilegiul de a ne veni în ajutor întotdeauna şi pretutindeni.
"Prin mijlocirea ei multiformă, ea contină să ne obţină
darurile mântuirii veşnice. Prin iubirea ei maternă,
ea are grijă de fraţii Fiului său care sunt încă pe cale şi ameninţaţi
de primejdii şi strâmtorări, pînă când vor fi conduşi în patria fericită"
(Lumen Gentium, nr. 62). La adăpostul îndurării sale inimile rănite
se vindecă, uneltirile Celui rău sunt zădărnicite şi cei învrăjbiţi ajung la împăcare.
În Maria aflăm nu doar un model de desăvârşire, dar şi un ajutor prin care să realizăm
comuniunea cu Dumnezeu şi cu fraţii şi surorile noastre. Maică a îndurării, ea este
o călăuză sigură pentru discipolii Fiului său care vor să slujească dreptatea, reconcilierea
şi pacea. Cu simplitate şi inimă de mamă, ea ne arată singura Lumină şi unicul Adevăr,
pe Fiul ei, Cristos Isus care conduce omenirea către deplina sa realizare în Tatăl.
Să nu ne fie teamă să o chemăm cu încredere pe Cea care nu încetează să împartă fiilor
săi harurile cereşti".
Şi aici, Papa a înălţat o rugăciune
către Sfânta Fecioară: • "Maica îndurării, Bucură-te, Maica
Răscumpărătorului, Bucură-te, Fecioară preaslăvită, Bucură-te,
Regina noastră!
Regina speranţei, Arată-ne chipul Fiului tău
dumnezeiesc, Condu-ne pe căile sfinţeniei, Dăruieşte-ne bucuria
celor care spun da lui Dumnezeu!
Regina păcii, Ascultă
aspiraţiile cele mai nobile ale tinerilor africani, Ascultă inimile
însetate de dreptate, pace şi reconciliere, Ascultă speranţele copiilor
victime ale foamei şi războiului!
Regina dreptăţii, Dobândeşte-ne
iubirea filială şi fraternă, Ajută-ne să fim prietenii celor săraci şi ai
celor mici, Dobândeşte spiritul de fraternitate pentru popoarele pământului!
Doamna
Noastră a Africii, Dobândeşte de la Fiul tău dumnezeiesc darul vindecării
pentru cei bolnavi, Mângâiere pentru cei aflaţi în strâmtorare, Iertare
pentru cei păcătoşi. Mijloceşte la Fiul tău dumnezeiesc pentru Africa, Dobândeşte
întregii omeniri mântuirea şi pacea! Amin".
După
vizita religioasă la catedrala capitalei economice a Beninului, Benedict XVI s-a transferat
la nunţiatura apostolică din Cotonou pentru cină şi odihnă, reconfortante după un
zbor de 6 ore pe o distanţă de 4.073 de km. Din agenda de sâmbătă, a doua zi a călătoriei
apostolice în Benin, menţionăm întâlnirile cu liderii politici, rugăciunea la mormântul
cardinalului Gantin, vizita la Misionarele Carităţii ale Maicii Tereza, iar seara,
întâlnirea cu episcopii beninezi la sediul nunţiaturii apostolice.