Benedict al XVI-lea către ambasadorul Braziliei: „Laicitatea sănătoasă să protejeze dimensiunea publică a credinţei”

(RV – 31 octombrie 2011) Statul să respecte dimensiunea publică a religiei: astfel a subliniat Benedict al XVI-lea la audienţa acordată noului ambasador al Braziliei, Almir Franco de Sá Barbuda, primit luni dimineaţă în Vatican, pentru prezentarea Scrisorilor de acreditare.

Discursul Sfântului Părinte a pus accentul pe tema „laicităţii sănătoase” şi, în special, pe aspectul predării religiei în şcoli.
Episcopul Romei a amintit vizita de neuitat efectuată în pământ brazilian, în 2007, şi a mulţumit autorităţilor civile pentru sprijinul acordat în vederea următoarei Zile Mondiale a Tineretului, programată să aibă loc la Rio de Janeiro, în 2013.

Mai multe amănunte, în serviciul realizat de Alessandro Gisotti, de la redacţia noastră centrală:

•Benedict al XVI-lea a subliniat că o „laicitate sănătoasă” nu trebuie să considere religia ca pe „un simplu sentiment individual”, de exilat „în ambient privat”, dar ca pe o realitate ce „trebuie să-şi vadă recunoscută prezenţa comunitară publică”.
Astfel, amintind rodnica contribuţie a creştinismului la istoria Braziliei, Benedict al XVI-lea a subliniat că Biserica a ajutat la „modelarea” spiritului brazilian, caracterizat de generozitate, muncă, atenţie faţă de valorile familiei şi faţă de apărarea vieţii umane în toate etapele sale”.

Vorbind noului ambasador al Braziliei pe lângă Sfântul Scaun, Papa a amintit despre Acordul semnat în 2008 între Sfântul Scaun şi Brazilia. Un acord, a notat Sfântul Părinte, „care nu reprezintă o sursă de privilegii pentru Biserică”, dar care asigură în schimb comunităţii ecleziale „dezvoltarea întregului său potenţial în favoarea fiecărei persoane umane şi a întregii societăţi braziliene”.
Un Stat – şi-a continuat reflecţia Benedict al XVI-lea – trebuie să garanteze oricărei confesiuni religioase „posibilitatea exercitării libere a cultului”, ca şi „realizarea de activităţi culturale, educative şi caritative”, atunci când acestea nu sunt în contrast cu ordinea morală.
Însă, a adăugat, contribuţia Bisericii „nu se limitează la iniţiative concrete” umanitare şi de tip asistenţial dar pune accentul mai ales „pe creşterea etică a societăţii, stimulată de multiple manifestări de deschidere către transcendent”.

Referindu-se la contribuţia Bisericii, Papa s-a oprit asupra domeniului educaţiei amintind numeroasele instituţii catolice „al căror prestigiu este recunoscut de întreaga societate”.
Educaţia – a evidenţiat Episcopul Romei – nu poate fi redusă la simpla transmitere de noţiuni în vederea unei formări profesionale, „ci trebuie mai ales să aibă în vedere toate aspectele persoanei”, în special dorinţa de transcendent.

Iată de ce, a adăugat, trebuie reafirmată importanţa învăţământului religios în şcolile publice. Nu este vorba de a impune „un determinat crez religios”, ci de „recunoaşterea religiei ca valoare necesară pentru formarea integrală a persoanei”.
Această tip de educaţie „nu se poate reduce la o sociologie generică a religiilor, deoarece nu există o religie generică aconfesională”.
Învăţământul religios, a continuat Succesorul lui Petru, „nu răneşte laicitatea Statului” ci garantează dreptul părinţilor de a alege o educaţie pentru proprii fii”, care să contribuie „la promovarea binelui comun”.

În final, referindu-se la domeniul justiţiei sociale, Papa a subliniat că guvernul brazilian poate conta pe angajarea Bisericii în „eradicarea foamei şi a mizeriei”.

Biserica, a conclus Benedict al XVI-lea, „va fi întotdeauna fericită” să acorde asistenţă celor nevoiaşi, „ajutându-i să se elibereze de situaţia de lipsuri, sărăcie şi excluziune”.

Aici,serviciul audio: