Benedict al XVI-lea a proclamat trei noi Sfinţi, doi italieni, episcopul Conforti
şi preotul Alois Guanella, şi călugăriţa spaniolă Bonifacia de Castro, toţi fondatori
de congregaţii religioase
(RV - 23 octombrie 2011) Transformaţi de cea mai mare poruncă din Evanghelie în
modele demne de imitat. Desigur este vorba de porunca iubirii de Dumnezeu şi de aproapele.
Astfel duminică dimineaţă - penultima din octombrie şi care coincide cu Ziua anuală
în care Biserica îi aminteşte pe misionarii din toată lumea - Papa Benedict al XVI-lea
i-a prezentat celor circa 50 de mii de persoane sosite în Piaţa Sfântul Petru, inclusiv
din România, pe cei trei noi Sfinţi proclamaţi în timpul Liturghiei euharistice solemne:
episcopul Guido Maria Conforti şi preotul Alois Guanella, amândoi italieni, şi călugăriţa
spaniolă Bonifacia Rodríguez de Castro. La terminarea Liturghiei, Papa a cerut, înainte
de antifonul marian „Angelus-Îngerul Domnului”, rugăciuni pentru adunarea interconfesională
şi interreligioasă convocată la Assisi pentru joi 27 octombrie.
Sfinţenia nu
are o formă egală pentru toţi, dar acele mii pe care iubirea lui Dumnezeu le sugerează
unei inimi capabile să-i iubească pe alţii. Poate avea creativitatea unei inteligenţe
fine sau bătăturile mâinilor unui umil lucrător. Se poate manifesta în mijlocul muncitorilor
unei fabrici sau crea oaze de primire pentru oamenii aflaţi în mizerie sau grav bolnavi.
Şi despre aceasta povestesc istoriile unei femei şi a doi bărbaţi ale căror chipuri
senine - deoarece caritatea este sacrificiu dar nu tristeţe - erau admirate,
pe tablourile uriaşe atârnate la balcoanele centrale ale Bazilicii Vaticane, de mii
de persoane prezente la Liturghia canonizării oficiată în Piaţa San Pietro. Toţi trei
au trăit între secolul al XIX-lea şi începutul şi prima parte a secolului 20.
Înainte
de a trasa la predică ceva din vieţile lui Guido Conforti, Alois Guanella şi Bonifacia
de Castro, despre felul cum umanitatea lor a ajuns la sfinţenie, Benedict al XVI-lea
a pornit de la răspunsul, ascultat în Evanghelia duminicii, pe care Isus îl dă interlocutorului
insidios: care este cea mai mare poruncă din lege? Iubirea deplină şi totală faţă
de Dumnezeu, aceea de care sunt capabili Sfinţii: • Cerinţa principală
pentru fiecare dintre noi este ca Dumnezeu să fie prezent în viaţa noastră. El trebuie,
cum spune Scriptura, să pătrundă toate straturile fiinţei noastre şi
să le umple complet: inima trebuie să ştie despre El şi să se lase atinsă de El; şi
aşa şi sufletul, energiile noastre de a voi şi decide, precum şi inteligenţa şi gândirea.
Inima
unui creştin adevărat „trebuie să ştie” despre Cristos, să-i simtă mirosul şi gustul.
O imagine tare şi perfect potrivită pentru primul dintre cei trei noi Sfinţi amintiţi
de Papa. Italianul Guido Maria Conforti întemeiază la doar 30 de ani o familie călugărească
iar la 37 este episcop de Ravenna şi apoi de Parma. Un fel de „copil-miunune” al
slujirii Evangheliei, pentru care dedică şi forţele pe care fizicul său slab nu are
de unde să le dea. Trăieşte în oraşul său făcând binele iar între timp formează misionari
pentru a-i trimite în Bisericile de frontieră, de la marginile pământului: •
În orice împrejurare, chiar în înfrângerile cele mai mortificatoare, a ştiut să recunoască
planul lui Dumnezeu, care îi călăuzea să edifice Împărăţia sa mai ales
prin renunţarea la sine şi în acceptarea zilnică a voinţei sale, cu o abandonare plină
de încredere din ce în ce mai totală (…) Sfântul Guido Maria Conforti
şi-a ţinut fixă privirea interioară asupra Crucii, care mângâietoare îl atrăgea la
sine; în contemplarea ei (…) desprindea dorinţa „urgentă”,
ascunsă în inima fiecărui om, de a primi şi îmbrăţişa vestirea unicei iubiri mântuitoare.
Preotul
Alois Guanella a fost un monument de generozitate faţă de aproapele. Benedict al XVI-lea
l-a definit „tovarăş şi maestru, mângâiere şi alinare pentru cei mai săraci şi mai
slabi”. A crezut cu „curaj şi determinare” în acea „mare poruncă” amintită şi extinsă
de Isus în răspunsul său dat învăţătorului legii, când afirmă că a doua poruncă, iubirea
de aproapele, este asemenea celei dintâi. • Vrem astăzi să lăudăm şi
să-i mulţumim Domnului pentru că în Sfântul Alois Guanella ne-a dat un profet şi un
apostol al carităţii. În mărturia sa, atât de plină de umanitate şi de atenţie faţă
de cei din urmă, recunoaştem un semn luminos al prezenţei şi lucrării benefice a lui
Dumnezeu (…) Acest nou Sfânt al carităţii să fie pentru toţi, în special
pentru membrii Congregaţiilor întemeiate de el, model de profundă şi rodnică sinteză
între contemplaţie şi acţiune, aşa cum el a trăit-o şi pus-o în practică.
Luminoasă
este şi istoria călugăriţei Bonifacia Rodríguez de Castro, spaniolă din oraşul Salamanca.
Cea a ei este o sfinţenie ce se naşte din munca manuală, lucrând la confecţionarea
de corzi şi franjuri. O simplă lucrătoare în exterior dar cu focul lui Dumnezeu înăuntrul
inimii, care alege să-l poarte pe Cristos în instrumentele de lucru, la maşini de
cusut, între femei care ar fi putut deveni victime ale exploatării şi care cu ea
şi surorile Institutului pe care îl întemeiază, găsesc de lucru, siguranţă şi credinţă.
Afirmă, în spaniolă, Papa: • La nueva Santa se nos presenta como un modelo acabado…Noua
Sfântă ni se prezintă ca model desăvârşit în care răsună munca lui Dumnezeu, un ecou
ce le cheamă pe fiicele sale, Surorile Sfântului Iosif
şi pe noi toţi să acceptăm mărturia sa cu bucuria Spiritului Sfânt,
fără frica dezamăgirii, răspândind pretutindeni vestea cea bună a Împărăţiei
Cerurilor.
La antifonul marian „Angelus - Îngerul Domnului”. care a încheiat
celebrarea, Benedict al XVI-lea a salutat în cinci limbi zecile de mii de peregrini
care au umplut Piaţa San Pietro, amintind la sfârşit aşteptata întâlnire interconfesională
şi interreligioasă de joi 27 octombrie la Assisi şi încredinţând-o protecţiei Fecioarei
Maria: • Mijlocirii sale îi încredinţăm şi Ziua de reflecţie,dialog şi rugăciune pentru pace şi dreptate în lume: un pelerinaj la Assisi,
la 25 de ani de la c el convocat de Fericitul Ioan Paul al II-lea.
Ascultaţi
şi binecuvântarea apostolică invocată de Papa la terminarea Liturghiei duminicale
cu ritul proclamării a trei noi Sfinţi, în Ziua Mondială a Misiunilor