În întunericul îndoielii sau al crizelor, Dumnezeu este întotdeauna alături de noi: Benedict al XVI-lea, la cateheza audienţei generale de miercuri

RV 12 oct 2011. "Să crezi în prezenţa lui Dumnezeu chiar şi atunci când treci prin greutăţi". Este mesajul pe care Benedict al XVI-lea l-a extras din meditaţia asupra Psalmului 126, propus miilor de pelerini şi credincioşi care au participat la audienţa generală de miercuri în Piaţa Sfântul Petru. La încheierea audienţei, în salutul adresat membrilor Conferinţei Naţionale a Sănătăţii Publice din Italia, Papa i-a îndemnat să apere întotdeauna valoarea sacră a vieţii umane, care trebuie să se bucure de cel mai mare respect. În fine, apelul presant pentru pace în Egipt, după dramaticul bilanţ al violenţelor de la Cairo, duminică seară, soldat cu moartea a 30 de creştini copto-ortodocşi.

Să revenim la cateheza audienţei generale. "Dumnezeu face lucruri minunate în istoria oamenilor". Psalmul 126 celebrează această certitudine de milenii iar Benedict al XVI-lea a dat o lectură actualizată înaintea celor aproximativ 15.000 de persoane care l-au ascultat miercuri dimineaţă în Piaţa Sfântul Petru, iluminată de razele unui soare deosebit de cald pentru această perioadă, chiar şi pentru latitudinile mediteraneene. Strofele psalmului luat în considerare – care povestesc despre poporul lui Israel la întoarcerea din robia Babilonului – descriu alternanţa sentimentelor pe care israeliţii le nutreau faţă de Dumnezeu.

"Poporul legământului, dispersat în mijlocul păgânilor, se întreabă cu durere despre un Dumnezeu care pare să-l fi abandonat. De aceea, sfârşitul exilului şi întoarcerea în patrie sunt percepute ca o minunată întoarcere la credinţă, la încredere, la comuniunea cu Domnul; e o "restabilire a sorţii" care implică şi convertirea inimii, iertarea, prietenia regăsită cu Dumnezeu".

Teama şi bucuria, clarobscurul sufletului, îşi găsesc răspuns în stabilitatea intervenţiilor divine care asumă deseori forme neaşteptate, care merg dincolo de ceea ce omul îşi poate închipui. "Dumnezeu face lucruri minunate în istoria oamenilor. Realizând lucrarea mântuirii, se arată tuturor ca Domn puternic şi milostiv, lăcaş de scăpare pentru cel asuprit, care nu uită de strigătul celor săraci, care iubeşte dreptatea şi dreptul, şi de iubirea căruia este plin pământul". Această certitudine a acţiunii divine, care urmăreşte numai binele umanităţii, ar trebui să deschidă ochii şi să lărgească inima mai ales a creştinilor. În rugăciunea noastră, a indicat Sf. Părinte, ar trebui să privim mai des la modul în care, în vicisitudinile vieţii noastre, Domnul ne-a ocrotit, călăuzit şi ajutat, şi să-l lăudăm pentru ceea ce a a făcut şi face pentru noi". Benedict XVI:
• "Trebuie să fim mai atenţi la lucrurile bune pe care Domnul ni le dăruieşte. Suntem întotdeauna atenţi la probleme, la necazuri şi aproape că nu vrem să percepem că există lucruri frumoase care vin de la Domnul. Această atenţie, care se transformă în gratitudine, este foarte importantă pentru noi şi ne creează o memorie a binelui care ne ajută şi în ceasurile întunecoase".

A doua parte a psalmului, a continuat Sfântul Părinte, pare să fie traversată de o "contradicţie aparentă": soarta bună pe care poporul lui Israel o celebra în primele strofe ca şi restabilită, acum, psalmistul pare să o ceară ca pe ceva ce urmează să fie realizată în viitor. În mod special, manifestarea mântuirii este descrisă prin gestul semănătorului, în care – a subliniat Papa – se depune în pământ "ceea ce ar putea încă să devină pâine", dar fără a şti dacă recolta va aduce rezultate:
• "A arunca sămânţa este un gest de încredere şi speranţă. E necesară laboriozitatea omului, dar apoi trebuie să se intre într-o aşteptare neputincioasă, bine ştiind că mulţi factori vor fi determinanţi pentru buna reuşită a recoltei şi că riscul unui faliment este întotdeauna la pândă (...). Este misterul ascuns al vieţii, sunt "lucrurile mari" şi minunate ale mântuirii pe care Domnul le face în istoria oamenilor şi al căror secret este necunoscut de oameni".

Asemănarea din psalmul 126, a încheiat Benedict XVI, îşi găseşte explicaţie în misterul morţii şi învierii lui Isus. Cel care crede şi "traversează acel întuneric", întunericul semănatului, este ca bobul de grâu care moare pentru a aduce rod îmbelşugat. "Istoria noastră, a spus Sfântul Părinte, chiar dacă este marcată deseori de suferinţă, incertitudine, de momente de criză, este o istorie a mântuirii şi de 'restabilire a sorţilor' (...) Trebuie să învăţăm aceasta chiar şi din nopţile întunecoase. Să nu uităm că lumina există (...) Este important să nu pierdem această amintire a prezenţei Domnului în viaţa noastră".

Primiţi acum şi Binecuvântarea Apostolică invocată de Benedict XVI la terminarea audienţei generale de miercuri, în Piaţa Sfântul Petru, binecuvântare ce ajunge la toţi ascultătorii care o primesc în spirit de credinţă.

Aici, serviciul audio: