Observatorul Permanent al Sfântului Scaun la ONU: armele nucleare sunt incompatibile cu pacea

(RV – 22 iulie 2011) Chestiunea nucleară – magisteriul Bisericii şi situaţia actuală: acesta este titlul conferinţei ţinute zilele trecute în oraşul Kansas City, în Missouri, de arhiepiscopul Francis Chullikatt, Observator Permanent al Sfântului Scaun la ONU.
Mai multe despre acest subiect, într-un material realizat de Fausta Speranţa:

20.000 de arme nucleare zac în 111 situri, aflate în 14 ţări ale lumii. În fiecare an se cheltuiesc 100 de miliarde pentru menţinerea şi modernizarea arsenalelor nucleare.
Mons. Chullikatt aminteşte aceste cifre pentru a evidenţia faptul că chestiunea nucleară rămâne nerezolvată.

„Vastitatea unor astfel de problematici a preocupat timp îndelungat Biserica Catolică” care continuă efortul de descurajare a susţinerii armelor nucleare, potrivit învăţăturii Conciliului Vatican II şi a învăţăturii lui Benedict al XVI-lea. „Biserica detestă ideea oricărui uz de arme nucleare”.

Condamnarea înarmării nucleare îşi are rădăcinile în respectul Bisericii faţă de viaţa şi de demnitatea persoanei. Tratatele de neproliferare a armelor nucleare sunt apreciate, însă doar ca fază tranzitorie pentru că – explică mons. Chullikatt – obiectivul trebuie să fie dezarmarea completă.
Acest aspect se afla în intenţiile statelor după sfârşitul războiului rece, şi anume: eliminarea arsenalelor şi procurarea tehnologiei nucleare doar în scopuri civile.
Dar nu s-a întâmplat astfel şi diverse state contează pe armele nucleare în vederea propriei securităţi.

Potrivit Bisericii Catolice, „obiectivul nu este de a face lumea mai sigură prin ameninţarea cu arme nucleare ci, dimpotrivă, a face lumea mai sigură prin dezarmarea nucleară.
„Într-un război nuclear – subliniată mons. Chullikatt – nu ar exista nici învingători şi nici învinşi, ci numai victime.” „Adevărata pace necesită dezarmarea completă”.

Se estimează că pentru arsenalele nucleare s-a cheltuit deja o cifră care depăşeşte un trilion de dolari. Mons. Chullikatt atrage atenţia asupra numeroaselor proiecte care s-ar fi putut realiza cu aceşti bani, dacă ar fi fost folosiţi în beneficiul popoarelor şi al dezvoltării.

În ceea ce priveşte consecinţele, din păcate trebuie amintit că în afara uciderii a numeroase persoane trebuie luate în consideraţie efectele devastatoare ale radiaţiilor care nu pot fi oprite.

Deja în 1996, Curtea Internaţională de Justiţie a afirmat că „trebuie să fie încheiate negocieri serioase pentru eliminarea armelor nucleare”.
Biserica, care încurajează intens orice proces ce conduce la dezarmarea nucleară, subliniază încă o dată că „armele nucleare sunt incompatibile cu pacea care se doreşte pentru cel de-al XXI-lea secol”.