Card. Tauran despre documentul ecumenic "Mărturia creştină într-o lume multireligioasă.
Recomandări pentru un cod de conduită"
RV 05 iul 2011.Biserica Catolică şi delegaţii
principalelor instituţii creştine au semnat la sfârşitul lunii iunieun document intitulat "Mărturia creştină într-o lume multireligioasă. Recomandări
pentru un cod de conduită". Alături de Consiliul ecumenic al bisericilor (WCC)
şi Alianţa evanghelică mondială (WEA), era prezent la Geneva, ca reprezentant al Sf.
Scaun, şi card. Jean-Louis Tauran, preşedintele Consiliului pontifical pentru dialogul
interreligios.
Radio Vatican a solicitat card. Tauran un comentariu
despre acest important document ecumenic: • "Este un document important pentru
că scoate in relief necesitatea de a pune la dispoziţia societăţii întregul patrimoniu
pe care-l avem în comun, când e vorba de a da mărturie pentru Cristos într-o lume
multireligioasă. Documentul cuprinde o serie de principii care pot fi de mare folos
în dialogul pe care noi, creştinii, suntem chemaţi să-l promovăm la nivel de parohie,
şcoală şi societate, în general. În pofida dezbinărilor dintre noi, valorile creştine
pe care le vestim trebuie să fie factori de comuniune şi pentru societate, pentru
că dialogul interreligios nu este dialogul dintre religii ci dialogul dintre credincioşii
religiilor, deci un dialog care se desfăşoară în familie, la şcoală, în viaţa culturală.
Aceste valori creştine, promovate de diferite Biserici sau comunităţi creştine, pot
reprezenta o sursă de inspiraţie şi pot arăta cum poate fi trăită unitatea şi diversitatea".
Au fost nevoie de cinci ani de lucrări pentru a se ajunge la finalizarea
documentului. Care au fost dificultăţile principale? • "La început s-a pus
problema cu privire la genul documentului, dacă urma să fie un document de natură
teologică sau, mai degrabă, pastorală. Opţiunile s-au îndreptat spre a doua soluţie,
pentru a avea un document cu aplicaţii concrete. Prima reuniune a fost în 2006 la
Lariano (Italia), unde au luat parte musulmani, evrei, budişti, etc. A doua, s-a desfăşurat
la Toulouse (Franţa) şi în fine, a treia, la Bangkok, în ianuarie a.c. Lucrările au
mers destul de greu mai ales pentru faptul că era necesar să fie incluse tradiţii
teologice diferite, vocabularul, termeni diferiţi şi semnificaţia precisă a cuvintelor,
pentru că uneori acelaşi cuvânt poate avea înţelesuri diferite pentru o religie sau
alta".
Documentul pune accentul pe importanţa libertăţii religioase, o
temă care constituie o prioritate pentru Benedict al XVI-lea. • "Există o mare
ambiguitate pentru că libertatea religioasă este mai mult decât libertatea de cult.
Libertatea de cult înseamnă să ai un timp pentru a practica religia, iar acest lucru
este minimum care se poate cere – dar libertatea religioasă reprezintă o dimensiune
socială. Credincioşii, dincolo de numele religiei lor, trebuie să aibă posibilitatea
de a contribui la binele societăţii, participând la dialogul public, la activitatea
politică şi culturală în toate domeniile vieţii sociale, nu doar la nivel individual.
În această privinţă, există în mod evident mai multe dificultăţi".
Care
va fi reacţia celorlalte religii în legătură cu tema dificilă a convertirii,
de exemplu? • "Documentul nu abordează tema convertirii religioase. Convertirea,
trecerea de la o religie la alta, presupune întâlnirea a două libertăţi, între libertatea
lui Dumnezeu şi libertatea omului. În acest spaţiu, nimeni nu poate interveni. Acesta
este marele mister. Convertirile forţate nu au nici o valoare pentru noi. Dialogul
interreligios înseamnă să învăţăm a privi unii la alţii, să ne ascultăm reciproc,
să ne înţelegem şi să punem tot ceea ce avem în comun la dispoziţia societăţii pentru
binele comun".