2011-07-05 17:30:44

Card. Tauran despre documentul ecumenic "Mărturia creştină într-o lume multireligioasă. Recomandări pentru un cod de conduită"


RV 05 iul 2011. Biserica Catolică şi delegaţii principalelor instituţii creştine au semnat la sfârşitul lunii iunie un document intitulat "Mărturia creştină într-o lume multireligioasă. Recomandări pentru un cod de conduită". Alături de Consiliul ecumenic al bisericilor (WCC) şi Alianţa evanghelică mondială (WEA), era prezent la Geneva, ca reprezentant al Sf. Scaun, şi card. Jean-Louis Tauran, preşedintele Consiliului pontifical pentru dialogul interreligios.

Radio Vatican a solicitat card. Tauran un comentariu despre acest important document ecumenic:
• "Este un document important pentru că scoate in relief necesitatea de a pune la dispoziţia societăţii întregul patrimoniu pe care-l avem în comun, când e vorba de a da mărturie pentru Cristos într-o lume multireligioasă. Documentul cuprinde o serie de principii care pot fi de mare folos în dialogul pe care noi, creştinii, suntem chemaţi să-l promovăm la nivel de parohie, şcoală şi societate, în general. În pofida dezbinărilor dintre noi, valorile creştine pe care le vestim trebuie să fie factori de comuniune şi pentru societate, pentru că dialogul interreligios nu este dialogul dintre religii ci dialogul dintre credincioşii religiilor, deci un dialog care se desfăşoară în familie, la şcoală, în viaţa culturală. Aceste valori creştine, promovate de diferite Biserici sau comunităţi creştine, pot reprezenta o sursă de inspiraţie şi pot arăta cum poate fi trăită unitatea şi diversitatea".

Au fost nevoie de cinci ani de lucrări pentru a se ajunge la finalizarea documentului. Care au fost dificultăţile principale?
• "La început s-a pus problema cu privire la genul documentului, dacă urma să fie un document de natură teologică sau, mai degrabă, pastorală. Opţiunile s-au îndreptat spre a doua soluţie, pentru a avea un document cu aplicaţii concrete. Prima reuniune a fost în 2006 la Lariano (Italia), unde au luat parte musulmani, evrei, budişti, etc. A doua, s-a desfăşurat la Toulouse (Franţa) şi în fine, a treia, la Bangkok, în ianuarie a.c. Lucrările au mers destul de greu mai ales pentru faptul că era necesar să fie incluse tradiţii teologice diferite, vocabularul, termeni diferiţi şi semnificaţia precisă a cuvintelor, pentru că uneori acelaşi cuvânt poate avea înţelesuri diferite pentru o religie sau alta".

Documentul pune accentul pe importanţa libertăţii religioase, o temă care constituie o prioritate pentru Benedict al XVI-lea.
• "Există o mare ambiguitate pentru că libertatea religioasă este mai mult decât libertatea de cult. Libertatea de cult înseamnă să ai un timp pentru a practica religia, iar acest lucru este minimum care se poate cere – dar libertatea religioasă reprezintă o dimensiune socială. Credincioşii, dincolo de numele religiei lor, trebuie să aibă posibilitatea de a contribui la binele societăţii, participând la dialogul public, la activitatea politică şi culturală în toate domeniile vieţii sociale, nu doar la nivel individual. În această privinţă, există în mod evident mai multe dificultăţi".

Care va fi reacţia celorlalte religii în legătură cu tema dificilă a convertirii, de exemplu?
• "Documentul nu abordează tema convertirii religioase. Convertirea, trecerea de la o religie la alta, presupune întâlnirea a două libertăţi, între libertatea lui Dumnezeu şi libertatea omului. În acest spaţiu, nimeni nu poate interveni. Acesta este marele mister. Convertirile forţate nu au nici o valoare pentru noi. Dialogul interreligios înseamnă să învăţăm a privi unii la alţii, să ne ascultăm reciproc, să ne înţelegem şi să punem tot ceea ce avem în comun la dispoziţia societăţii pentru binele comun".

Aici, serviciul audio: RealAudioMP3







All the contents on this site are copyrighted ©.