Elogiul Sfinţilor Petru şi Paul, Patronii Romei: alocuţiunea lui Benedict al XVI-lea la "Angelus"

(RV - 29 iunie 2011) Iubiţi fraţi şi surori! „O Roma felix” se cântă, astăzi, în solemnitatea Sfinţilor Petru şi Paul, Patronii acestui Oraş. „Fericită Roma, pentru că ai fost împurpurată de sângele preţios al unor Principi atât de mari. Nu datorită laudei tale, dar datorită meritelor lor întreci orice frumuseţe!”. Cum cântă imnurile tradiţiei răsăritene, cei doi mari Apostoli sunt „aripile” cunoaşterii lui Dumnezeu, care au străbătut pământul până la marginile sale şi s-au înălţat la cer; ei sunt „mâinile” Evangheliei harului, „picioarele” adevărului propovăduirii, „fluviile” înţelepciunii”, „braţele” crucii (Cf MHN, t. 5, 1899, p.385). Mărturia de iubire şi de fidelitate a Sfinţilor Petru şi Paul iluminează Păstorii Bisericii, pentru a conduce oamenii la adevăr, formându-i la credinţa în Cristos. Sfântul Petru, în special, reprezintă unitatea colegiului apostolic. Din acest motiv, în timpul Liturghiei celebrate dimineaţa aceasta în Bazilica Vaticană, am pus la 40 (de fapt, 41, căci unul din alţi cinci a reuşit, la sfârşit, să vină la Roma - n.n.) de arhiepiscopi mitropoliţi paliul, care manifestă comuniunea cu episcopul Romei în misiunea de a conduce poporul Dumnezeului mântuirii. Scrie Sfântul Irineu, episcop de Lyon, că spre Biserica Romei „propter potentiorem principalitatem” datorită întâietăţii ei speciale trebuie să se îndrepte fiecare altă Biserică, şi anume credincioşii care sunt pretutindeni, deoarece în ea a fost păstrată tradiţia care vine de la Apostoli (Adversus haereses, III,3,2).

Este credinţa profesată de Petru cea care constituie fundamentul Bisericii: „Tu eşti Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu” - se citeşte în Evanghelia după Matei (16,16). Primatul lui Petru este predilecţie divină, aşa cum este şi vocaţia preoţească: „Nici trup nici sângele nu ţi-au descoperit aceasta - spune Isus - ci Tatăl meu care este în ceruri” (Mt 16,17). Aşa s-a întâmplat celui care decide să răspundă la chemarea lui Dumnezeu cu totalitatea vieţii proprii. Amintesc asta bucuros în această zi, în care se împlineşte pentru mine cea de-a 60-a aniversare a Hirotonirii sacerdotale. Sunt recunoscător Domnului pentru chemarea sa şi pentru ministerul încredinţa, şi mulţumesc celor care, în această împrejurare, mi-au manifestat aproprierea lor şi susţin misiunea mea cu rugăciunea, care din orice comunitate bisericească se înalţă neîncetat la Dumnezeu (Cf Fap 12,5), traducându-se în adoraţie către Cristos Euharistie pentru a creşte forţa şi libertatea de a vesti Evanghelia.

În acest climat, sunt bucuros să salut cordial Delegaţia Patriarhatului Ecumenic de Constantinopol, prezentă astăzi la Roma, potrivit semnificativei consuetudini pentru a venera pe Sfinţii Petru şi Paul şi împărtăşi cu mine, auspiciile unităţii creştinilor voite de Domnului. Să o invocăm cu încredere pe Fecioara Maria, Regina Apostolilor, pentru ca fiecare botezat să devină tot mai mult o „piatră vie” care construieşte Împărăţia lui Dumnezeu.

Apoi după rugăciunea „Angelus”, şi înainte de saluturile în diferite limbi, Papa Benedict a salutat oraşul Roma:

Dragi fraţi şi surori, în sărbătoarea Sfinţilor Patroni ai Romei doresc să adresez un salut special credincioşilor Diecezei mele, precum şi parohilor şi tuturor preoţilor angajaţi în munca pastorală. La toţi cetăţenii extind urarea mea de pace şi de bine!”

rv/A. Lucaci