Pallium - paliul: însemn distinctiv al arhiepiscopilor mitropoliţi
(RV - 27 iunie 2011) Paliul este o fâşie de lână albă ţesută de mână, având cusute
cinci cruci de mătase, şi care se aşează pe umeri lăsându-l să cadă
pe piept şi pe spate. Despre originea acestei tradiţii nu există informaţii
exacte, dar deja în secolul al IV-lea avem ştri că Papa folosea acest paliu. Probabil
era in însemn imperial trecut la episcopi. Paliul a fost apoi dat de Roma mitropoliţilor,
mai ales în timpul lui Grigore al VII-lea, îndată după anul 1000, când era nevoie
să se controleze alegerea episcopilor. Din acea perioadă mitropoliţii veneau la Roma
să primească paliul. Ulterior, paliul a fost conferit chiar şi celor care nu erau
mitropoliţi ca însemn onorific. În anii ’70, ai secolului trecut, a avut loc o reformă
a paliului voită de papa Paul al VI-lea, potrivit căreia astăzi este conferit numai
arhiepiscopilor mitropoliţi, de cele mai multe ori la 29 iunie, în solemnitatea Sfinţilor
Petru şi Paul, pentru a evidenţia legătura celui care poartă paliul cu Sediul Apostolic.
Simbolismul
paliului s-a îmbogăţit în cursul secolelor. La început, avea o semnificaţie în primul
rând bisericească; în primul mileniu al Bisericii, paliul indica oaia care s-a rătăcit,
apoi, însemna păstorul care purta oaia pierdută pe umărul stâng. Este paliul care
a fost reluat şi acum de Papa Benedict al XVI-lea şi pe care îl găsim în toată iconografia,
în toate mozaicele din primul mileniu. Succesiv, după primul mileniu, el şi-a schimbat
forma: a fost pus ca un „y” pe persoana care îl purta şi a căpătat o altă semnificaţie.
Crucile roşii au căpătat sensul celor cinci răni ale Domnului. Acele speciale, au
căpătat semnificaţia celor trei cuie ale răstignirii. Prin urmare paliul a asumat
mai ales o semnificaţie cristologică, de la Cristos Bunul Păstor, Astăzi avem toate
aceste elemente împreună. Paliul e făcut din lână şi face referinţă la oaia care s-a
rătăcit, poartă acele şi are aceste cruci ce vor să trimită la Bunul Păstor care îşi
dă viaţa pentru oile sale.