Benedict al XVI-lea la audienţa generală: Psalmii, rugăciuni universale care vorbesc cuvintele lui Dumnezeu

(RV - 22 iunie 2011) O carte extraordinară de rugăciuni, în care este însuşi Dumnezeu cel care îi învaţă pe creştini cum să i se adreseze. Astfel Benedict al XVI-lea descrie Cartea Psalmilor, căreia miercuri dimineaţă în Piaţa Sfântul Petru la audienţa generală, i-a dedicat prima dintr-o serie de cateheze, care în următoarele săptămâni vor expune în amănunt unii dintre psalmii mai cu renume.

„În Psalmi - a afirmat între altele, Papa - se împletesc şi se exprimă bucurie şi suferinţă, dorinţă de Dumnezeu şi percepţia propriei nevrednicii, fericire şi sens de abandonare, încredere în Dumnezeu şi dureroasă solitudine, plinătate de viaţă şi frică de moarte. Toată realitatea celui care crede formează o confluenţă în acele rugăciuni, pe care poporul lui Israel mai întâi iar apoi Biserica le-au asumat ca mediere privilegiată a reportului cu unicul Dumnezeu şi răspuns adecvat la revelarea sa în istorie.

În aceste rugăciuni, Psalmii sunt manifestări ale sufletului şi ale credinţei, în care toţi se pot recunoaşte şi în care se comunică acea experienţă de apropiere specială faţă de Dumnezeu la care fiecare om este chemat. Găsim în ei toată complexitatea existenţei umane care se concentrează în complexitatea feluritelor forme literare ale diferiţilor Psalmi: imnuri, lamentaţii şi suplici individuale şi colective, cântări de mulţumire, psalmi de pocăinţă, psalmi sapienţiali, şi alte genuri ce se pot regăsi în compoziţii poetice.

„Importante şi semnificative - a observat Benedict al XVI-lea - sunt modul şi frecvenţa cu care cuvintele psalmilor sunt reluate de Noul Testament, căpătând şi subliniind acea valoare profetică sugerată de legătura Psaltirii cu figura mesianică a lui David. În Domnul Isus, care în viaţa sa pământească s-a rugat cu Psalmii, ei află împlinirea lor definitivă şi dezvăluie sensul lor cel mai deplin şi profund. Rugăciunile Psaltirii, cu care se vorbeşte cu Dumnezeu, ne vorbesc despre El, ne vorbesc despre Fiul, imagine a lui Dumnezeu cel nevăzut, care ne revelează pe deplin Chipul Tatălui. Creştinul, deci, rugându-se Psalmii, se roagă Tatălui în Cristos şi cu Cristos, asumând acele cântări într-o perspectivă nouă, care are în misterul pascal ultima sa cheie de interpretare. Orizontul rugătorului se deschide astfel spre realităţi neaşteptate, fiecare Psalm capătă o lumină nouă în Cristos şi Psaltirea poate străluci în toată bogăţia sa infinită”.

„Mult iubiţi fraţi şi surori - a fost îndemnul final al Papei - să luăm în mâini această carte sfântă, să ne lăsăm învăţaţi de Dumnezeu în a ne adresa Lui, să facem din Psaltire un ghid care să ne ajute şi să ne însoţească zilnic pe drumul rugăciunii. Şi să cerem şi noi, asemenea ucenicilor lui Isus, ’Doamne, învaţă-ne să ne rugăm’, deschizând inima ca să primim rugăciunea Învăţătorului, în care toate rugăciunile ajung la împlinire. Astfel, deveniţi fii întru Fiul, vom putea să vorbim lui Dumnezeu chemându-l ’Tatăl nostru’”.

Aici serviciul audio:
rv/A. Lucaci