Benedict al XVI-lea către etniile ţigane: sunteţi în inima Bisericii. Apel către guverne: niciodată să nu mai existe refuz şi dispreţ

(RV - 11 iunie 2011) Ţiganii să colaboreze cu “loialitate” la integrarea poporului lor în Europa, Statele să se străduiască “pentru a-i însoţi în acest parcars”. Sunt cele două mesaje centrale pe care Benedict al XVI-lea le-a lansat sâmbătă dimineaţă în timpul audienţei acordate celor circa 2000 de persoane de diferite etnii, provenind din toată Europa.
Din România, s-a aflat un mic grup, 6 persoane, coordonat de părintele Alois Fechet din dieceza de Iaşi însoţit şi de un preot ortodox care se ocupă de asistenţa pastorală a romilor.

Papa i-a primit în Aula Paul al VI-lea şi nu în Aula Binecuvântărilor, cum fusese anunţat, animată de sunete tipice ale muzicii ţigăneşti, cu ocazia celei de-a 150 aniversări a naşterii şi a celei de-a 75-a aniversări a martirajului lui Ceferino Giménez Malla, primul Fericit ţigan din istorie, proclamat de Papa Ioan Paul al II-lea, în Piaţa Sfântul Petru, în ziua de 4 mai 1997.

Secvenţele muzicale pe care le ascultaţi sunt din timpul Liturghiei de beatificare de acum 14 ani.
• Secvenţe muzicale ţigăneşti.
Un popor fără casă, pe care lumea îl împinge în zonele sale periferice, şi pe care Biserica îl consideră “în centrul” ei. Benedict al XVI-lea a făcut să răsune în Aula care îi poartă numele, cuvintele şi căldura de când Paul al VI-lea s-a adresat, într-o zi acum 46 de ani, ţiganilor din hinterlandul Romei:
• Voi în Biserică nu sunteţi la margini, ci, sub anumite aspecte, voi sunteţi în centrul, voi sunteţi în inimă. Voi sunteţi în inima Bisericii.

Un pelerinaj, nu din cele comune, a adus în faţa Papei sute de femei, bărbaţi, bătrâni şi copii aparţinând la circa zece etnii, cu dorinţa de a povesti frânturi ale unei vieţi în general ignorată, adesea dispreţuită, având în spate o istorie urzită din lumini şi gesturi eroice, dar şi suptă în spirala acelei nelegiuiri, exterminarea nazistă, care a întunecat secolul al XX-lea. Lumina şi eroismul aparţin Fericitului (Zefirin) Ceferino Gimenèz Malla, „martirul Rozariului”, pe care nu l-a lăsat să-i fie smuls din mâini „nici chiar în clipa morţii”, cum a amintit Benedict al XVI-lea:
• Astăzi Fericitul Zefirin vă invită să urmaţi exemplul său şi vă arată calea: devotamentul faţă de rugăciune şi în special faţă de Rozariu, iubirea pentru Euharistie şi pentru celelalte Sacramente, păzirea poruncilor, cinstea, caritatea şi generozitatea faţă de aproapele, în special faţă de săraci; aceasta vă va face tari în faţa riscului în care sectele sau alte grupuri pun în pericol comuniunea voastră cu Biserica.

Mai mult decât în pericol poporul ţigan a fost pus de către cine avea în gând planuri de anihilare a unei culturi considerate „inferioare”. Papa a amintit aceasta după ce a ascultat mărturia unei supravieţuitoare şi a citat vizita sa la lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, din 2006:
• Din păcate de-a lungul secolelor aţi cunoscut gustul amar al neprimirii şi, uneori, al persecuţiei, cum s-a întâmplat în Cel de-al II-lea Război Mondial: mii de femei, bărbaţi şi copii au fost în mod barbar ucişi în lagărele de exterminare. A fost - cum spuneţi voi - Porrájmos, ’Marea Devorare’, o dramă încă puţin recunoscută şi ale cărei proporţii cu greu se măsoară, dar pe care familiile voastre o poartă întipărită în inimă (…) Conştiinţa europeană nu trebuie să uite o atât de mare durere! Niciodată poporul vostru să nu mai fie obiect de vexaţiuni, de refuz şi de dispreţ!

În pofida faptului că nu au „aspirat să posede un pământ sau să domine alte neamuri”, ţiganii europeni - a constatat Benedict al XVI-lea - au rămas „fără patrie” şi cu povara „unor raporturi adesea dificile” cu societăţile în care trăiesc. Totuşi, a continuat, „astăzi, mulţumim lui Dumnezeu, situaţia începe să se schimbe”: noi oportunităţi, o nouă conştiinţă, şi o nouă cultură încep să dea o nouă dimensiune prezenţei populaţiilor gitane pe continent:
• Multe etnii nu mai sunt nomade, dar caută stabilitate cu noi aşteptări în faţa vieţii. Biserica păşeşte cu voi şi vă invită să trăiţi după cerinţele angajante ale Evangheliei încrezându-vă în puterea lui Cristos, spre un viitor mai bun. Chiar Europa, care reduce frontierele şi consideră drept bogăţie diversitatea popoarelor şi culturilor, vă oferă noi posibilităţi. Vă invităm dragi prieteni, să scriem împreună o nouă pagină de istorie pentru poporul vostru şi pentru Europa!

„Căutaţi mereu dreptatea, legalitatea, reconcilierea şi străduiţi-vă să nu fiţi cauză de suferinţă pentru altul”, a îndemnat mai departe Papa. Colaboraţi „pentru ca familiile voastre să se plaseze demn în ţesutul civil european”. Integrarea, a adăugat, se favorizează preferând căutarea de locuinţe şi munci demne şi instruirea pentru proprii copii:
• Numeroşi în mijlocul vostru sunt copiii şi tinerii care doresc să se instruiască şi să trăiască cu alţii şi ca alţii. Privesc la ei cu deosebită afecţiune, convins că copii voştri au dreptul la o viaţă mai bună. Fie binele lor aspiraţia voastră cea mai mare. Păstraţi demnitatea şi valoarea familiilor voastre, mici Biserici domestice, pentru ca să fie adevărate şcoli de umanitate. Instituţiile, din partea lor, să se străduiască pentru a însoţi în mod adecvat atare parcurs.

Încheind cu invitaţia la a „participa activ la misiunea evanghelizatoare” a Bisericii, Benedict al XVI-lea şi-a luat rămas bun în ritmul melodiilor de viori şi acordeoane şi multe, multe aplauze cu această urare în limba ţigană:
• „O Papa si pašè po svako iek anda tumende…Papa este aproape de fiecare dintre voi şi vă aminteşte în rugăciunile sale. Domnul să vă binecuvânteze pe voi, comunităţile voastre, familiile voastre şi viitorul vostru. Domnul să vă dea sănătate şi noroc. Rămâneţi cu Dumnezeu.

Aici serviciul audio:
rv/A.Lucaci