Pace, dialog şi respectarea demnităţii umane în discursurile Papei către 6 ambasadori primiţi în Vatican, între care şi al Republicii Moldova

(RV - 9 iunie 2011) Dialogul, promovarea familiei şi a păcii dar şi educaţia şi dezvoltarea sustenabilă: s-au aflat printre temele abordate de Papa Benedict al XVI-lea în discursurile către ambasadorii a 6 Ţări primiţi joi dimineaţă în Vatican. Deosebit de semnificativ, cel adresat ambasadorului Siriei în care Papa s-a oprit asupra recentelor revolte din Ţările arabe şi asupra situaţiei dificile din Orientul Mijlociu.
Evenimentele din ultimele luni din Ţările arabe ale Mediteranei, „manifestă dorinţa după un viitor mai bun în domeniul economiei, dreptăţii, libertăţii şi participării la viaţa publică”: a subliniat Benedict al XVI-lea în discursul către ambasadorul Siriei, Hussam Edin Aaala.

Aceste evenimente, adaugă, „arată şi necesitatea urgentă a unor reforme autentice în viaţa politică, economică şi socială”. În acelaşi timp, observă Papa, „este deosebit de dorit ca aceste evoluţii să nu se realizeze în termeni de intoleranţă, discriminare sau conflict şi cu atât mai puţin, cu violenţă”. Mai degrabă, este avertismentul său, trebuie să se desfăşoare „în respectul absolut al adevărului, al coexistenţei, al drepturilor legitime ale persoanelor şi colectivităţilor”, sub semnul „reconcilierii”. Acestea sunt principiile „care trebuie să ghideze autorităţile, ţinând cont atât de aspiraţiile societăţii civile cât şi de presiunile internaţionale”.

În acelaşi timp, avertizează Papa privind la situaţia din Orientul Mijlociu, „trebuie găsită o soluţie globală pentru a face să înainteze pacea în regiune”. Această soluţie, subliniază, trebuie să fie „rodul unu compromis” între părţi şi „nu o alegere unilaterală impusă cu forţa”, care „nu rezolvă nimic”. Şi remarcă insuficienţa „soluţiilor parţiale şi unilaterale”. Conştienţi „de suferinţele tuturor populaţiilor” din Orientul Mijlociu, avertizează Suveranul Pontif, „trebuie să se procedeze la o abordare deliberat globală ce nu exclude nimic în căutarea unei soluţii negociate care ţine cont de aspiraţiile şi de interesele legitime ale diferitelor popoare”.

Papa a subliniat rolul pozitiv al creştinilor în societatea siriană precum şi relaţiile armonioase dintre creştini şi musulmani în Ţară, amintind cum „calea unităţii şi stabilităţii oricărei naţiuni trece prin recunoaşterea demnităţii inalienabile a fiecărei persoane umane”. De aici, chemarea la privilegierea binelui comun, lăsând la o parte „interesele personale şi de parte”. Dialogul, ascultarea şi colaborarea, repetă Pontiful, trebuie să fie recunoscute drept calea de confruntare între diferitele componente ale societăţii. În fine, a mulţumit poporului sirian pentru că a primit în aceşti ani numeroşi refugiaţi creştini proveniţi din Irak.

În discursul către ambasadorul Noii Zeelande, George Robert Furness Troup, Papa a reînnoit solidaritatea sa cu victimele cutremurului de pământ care în februarie anul acesta a devastat comunitatea din Christchurch. Nu a omis să elogieze pe toţi cei care s-au angajat cu generozitate în operaţiunile de ajutorare. Papa recunoaşte deci rolul neozeelandezilor în regiunea Pacificului în favoarea păcii şi susţinerii dezvoltării ţărilor vecine. Apoi a încurajat modele de dezvoltare care respectă ecologia. A amintit angajarea Bisericii în apărarea persoanei, a drepturilor sale inalienabile, de la concepere până la moartea naturală, şi în favoarea familiei şi educaţiei.

Ambasadorului Republicii Modolva, Ştefan Gorda, rezident la Praga, în Republica Cehă, Papa a subliniat că dorinţa legitimă a Ţării sale de a intra în Uniunea Europeană nu poate avea loc decât în respectul identităţii sale culturale bazate pe valorile sale creştine: în acest sens Moldova - afirmă Pontiful - „poate ajuta cu curaj Uniunea Europeană să redescopere ceea ce ea nu mai vrea să vadă sau de-a dreptul neagă”. Benedict al XVI-lea observă că pentru a depăşi problemele economice, Ţara e chemată să respecte interesele suveranităţii naţionale privind la bunăstarea tuturor componentelor sociale şi nu doar la unele în detrimentul altora. În fine, elogiază colaborarea dintre Biserica ortodoxă şi mica comunitate catolică, unite în a promova valorile religioase împotriva materialismului şi relativismului.

În discursul către ambasadorul Ghanei, doamna Geneviève D. Tsegah, Papa a amintit recentele progrese înregistrate de Ţara africană la nivel economic şi social. Şi a elogiat desfăşurarea pacifică şi regulară a alegerilor. Armonia etnică, observă Pontiful, „a fost un factor important pentru a crea condiţiile de pace, stabilitate” şi progres pentru toţi cetăţenii. O angajare care a văzut contribuţia comunităţilor creştine locale şi care acum, sunt auspiciile Papei, „va trebui încununată de viitoarele consultări” la nivel constituţional. Elogiază climatul favorabil pentru libertatea religioasă ce caracterizează Ghana, în favoarea creşterii tuturor instituţiilor Ţării. A amintit importanţa sintezei dintre interesele seculare şi cele religioase şi a formulat urarea pentru o folosire corectă a resurselor naturale de care Ghana este bogată.

Tema libertăţii de cult - într-o ţară împărţită la jumătate, între catolici şi protestanţi - a catalizat reflecţia Papei în discursul către ambasadorul statului Belize, Henry Llewellyn Lawrence. Atare libertate, afirmă Papa, este fiica valorilor creştine pe care a fost construită istoria micului Stat centro-american, care numără circa 300 de mii de locuitori. Benedict al XVI-lea subliniază apoi rolul jucat de Biserică în domeniul educaţiei. Ea, afirmă între altele, „aduce rod atunci când se altoieşte pe virtuţi deja înrădăcinate în familie”, care este „terenul de formare primară pentru relaţii senine la orice nivel al convieţuirii umane, naţionale şi internaţionale”. Ultimul gând al Papei a fost pentru tinerii din Belize: graţie unei „credinţe solide”, pe lângă inteligenţă şi bunăvoinţă, vor fi din ce în ce mai pregătiţi să asume conducerea civică şi socială şi să asigure naţiunii un „viitor stabil, just şi paşnic”.

În fine, ambasadorului Guineei Ecuatoriale, Narciso Ntugu Abeso Oyana, Papa i-a amintit contribuţia Bisericii pentru promovarea unei societăţi juste şi solidare care respectă demnitatea omului şi ambientul, în căutarea unei distribuţii echitabile a bogăţiei. Toate acestea sunt indispensabile pentru relansarea unui autentic progres social, care să ajungă la toţi, dar mai ales la cei săraci şi nevoiaşi, şi să promoveze viaţa, familia, educaţia şi sănătatea tuturor fără a uita vreodată că omul a fost creat după chipul lui Dumnezeu.

Aici serviciul audio:

rv/A.Lucaci