Benedict al XVI-lea: Statele să adopte energii curate şi nedăunătoare pentru om. Nu,
tehnologiilor impuse de interese partinice
(RV - 9 iunie 2011) Guvernele să utilizeze energii alternative ecologice
care respectă ambientul, evitând riscul unei tehnologii periculoase
pentru om. Este ceea ce Benedict al XVI-lea le-a cerut noilor ambasadori pe lângă
Sfântul Scaun ai şase State - Republica Moldova, Guineea Ecuatorială, Belize, Siria,
Ghana şi Noua Zeelandă - primiţi joi dimineaţă în Sala Clementină
din Vatican pentru prezentarea Scrisorilor de acreditare. Amintim că, potrivit protocolului,
primirea în grup a ambasadorilor pentru această ocazie, are loc în cazul când ambasadorii
respectivelor State nu sunt rezidenţi la Roma şi într-o altă ţară.
În discursul
colectiv, pronunţat în franceză, Papa a amintit că reflecţia asupra tutelării ambientului
nu trebuie să fie condiţionat de scopuri politice sau economice.
„Primul semestru
al acestui a fost marcat de nenumărate tragedii care au lovit natura, tehnologia şi
persoanele”. Dar ceea ce importă mai mult dintre ele „este omul”, nu tehnica, nici
interesele de parte. Începe astfel, în mod foarte net, discursul pe care Benedict
al XVI-lea l-a adresat celor şase ambasadori prezenţi în Sala Clementină din Palatul
apostolic, ale căror provenienţe geografice - cele cinci continente - simbolizează
universalitatea temelor asupra cărora Papa vrea să solicite o reflecţie precisă. Pontiful
nu citează în mod expres catastrofele la care se referă, de altfel imposibil de neidentificat,
dar afirmă că „realitate unor asemenea dezastre ne interpelează”: •“L’homme,
a qui Dieu a confié…Omul, căruia Dumnezeu i-a încredinţat gestiunea naturii, nu
poate fi dominat de tehnologie şi deveni obiectul său. Această conştiinţă trebuie
să determine Statele să reflecteze împreună asupra viitorului pe termen scurt al planetei,
asupra responsabilităţilor lor în ceea ce priveşte viaţa noastră şi tehnologia. Ecologia
umană este un imperativ. Adoptarea unui stil de viaţă care respectă ambientul şi susţinerea
cercetării şi exploatarea unor energii curate, respectuoase faţă de patrimoniul creaţiei
şi nevătămătoare pentru fiinţele umane, trebuie să fie priorităţi politice şi economice.
E
necesar „a revizui complet abordarea noastră în privinţa naturii”, care „nu este doar
un divertisment sau un spaţiu utilizabil”, a insistat Benedict al XVI-lea. Şi pentru
că, a afirmat, în absenţa unui „unui stil de viaţă global, care să respecte alianţa
dintre om şi natură”, familia umană „ar putea dispărea”: • “L’ensemble des gouvernants…
Toate guvernele trebuie să se angajeze la protejarea naturii şi la ajutarea ei pentru
a-şi desfăşura rolul esenţial în supravieţuirea umanităţii. Naţiunile Unite pare să
fie sediul natural pentru o asemenea reflecţie, care nu trebuie să fie obscurată de
interese politice şi economice în mod orbesc partinice, în scopul de a privilegia
solidaritatea dincolo de interesul personal.
Oprindu-se la rolul tehnologiei,
Benedict al XVI-lea a notat că exploatarea capacităţilor ei „decurge în acelaşi ritm
cu dezastrele ecologice şi sociale”. Prea adesea se uită că progresul trebuie să fie
spre avantajul muncii omului şi nu al tehnologiei, care este o „creaţie” a omului.
„A miza totul pe ea, sau a crede că ea este cauza exclusivă a progresului, sau a fericirii,
poartă - a spus Papa - la o transformare a omului în marfă”, ce se întoarce apoi împotriva
lui când îşi dă seama că aşteptările au avut răspunsuri dăunătoare: •“Il suffit
de constater les…Este de ajuns să vedem ’daunele’ progresului şi pericolele la
care expune omenirea o tehnică atotputernică şi în ultima analiză, necontrolată. Mijlocele
tehnice care domină omul, îl privează de umanitatea sa. Orgoliul pe care îl generează
tehnica a dus societatea noastră la un fenomen economic intransigent şi la un anumit
hedonism care determină subiect şi egoist comportamentele.
Se dovedeşte deci
„urgent”, a continuat Pontiful, care cercetătorul şi omul de ştiinţă să ştie „să îmbine
tehnologia cu o puternică dimensiune etică”, ajutând astfel natura „să se dezvolte
în linia voit de Creator”. În timp ce, din partea lor, „guvernele ar trebuie să promoveze
un umanism care respectă dimensiunea spirituală şi religioasă a omului”: • “Respecter
son aspiration…Respectarea aspiraţiilor de dreptate şi de pace permite
construirea unei societăţi care promovează de la sine, când susţine familia sau o
refuză, de exemplu, primatul exclusiv al finanţelor. O ţară trăieşte din plinătatea
de viaţă a cetăţenilor care i compun, fiecare conştient de responsabilităţile proprii
şi de posibilitatea de a pune în valoare propriile convingeri. În afară de aceasta,
tendinţa naturală spre adevăr şi bine este sursa unui dinamism ce creează dorinţa
de a lucra împreună pentru realizarea binelui comun.