Papa către Biserica croată: fii, cu umilinţă şi curaj, conştiinţa morală a societăţii. Rugăciunea la mormântul Fericitului Stepinac

(RV - 6 iunie 2011) Croaţia, Ţară de credinţă “sinceră”, motiv de “bucurie” pentru Benedict al XVI-lea care a constatat “cât este încă de vie în ziua de azi străvechea tradiţie creştină” a populaţiei locale. Acestea sunt cuvinte ale Papei, la încheierea duminică, a celei de-a 19-a călătorii apostolice internaţionale: din cauza ploii torenţiale ceremonia de rămas bun la aeroportul din Zagreb duminică seară a fost anulată. Delegaţiile vaticană şi croată s-au salutat într-un hangar. Seara, întoarcerea Pontifului în Vatican.

Din Zagreb, trimisa noastră specială Giada Aquilino:
• Un „exemplu de zel apostolic şi de fermitate creştină, a cărui existenţă eroică luminează încă şi astăzi credincioşii diecezelor croate, susţinându-le credinţa şi viaţa eclezială”. Este fericitul cardinal Alois Stepinac în cuvintele lui Benedict al XVI-lea, duminică după amiază la celebrarea orei canonice vesperale în catedrala din Zagreb, dedicată Adormirii Maicii Domnului, sau Ridicării Preasfintei Fecioare Maria cu sufletul şi trupul la cer şi Sfântului Ştefan, rege al Ungariei.

Celor 1000 de episcopi, preoţi, călugări, călugăriţe şi seminarişti croaţi, Papa înainte de a se opri în reculegere la mormântul fericitului - le-a amintit „păstorul neînfricat” al Bisericii croate, mort martir în 1960 ca urmare a unei detenţii dure în închisoare sub regimul comunist al lui Tito. Meritele cardinalului Stepinac, beatificat în 1998 de Ioan Paul al II-lea în sanctuarul de la Marija Bistrica, „derivă în mod esenţial din credinţa sa”:
• Tocmai graţie conştiinţei sale creştine tari, a ştiut să reziste la orice totalitarism, devenind în timpul dictaturii naziste şi fasciste apărător al evreilor, al ortodocşilor şi al tuturor celor persecutaţi, în special al multor preoţi prigoniţi şi ucişi. Da, a devenit „avocat” al lui Dumnezeu pe acest pământ, fiindcă a apărat cu tenacitate adevărul şi dreptul omului de a trăi cu Dumnezeu.

Pe de altă Parte, martirajul creştin - a explicat Sfântul Părinte - „este cea mai înaltă măsură de sfinţenie, dar este astfel întotdeauna şi numai datorită lui Cristos”. Martirajul lui Stepinac a marcat culmea violenţelor săvârşite împotriva Bisericii în timpul groaznicului anotimp al persecuţiei comuniste. Pontiful a amintit că „catolicii croaţi, în special clerul, au fost obiect de vexaţiuni şi samavolnicii sistematice, ce urmăreau să distrugă Biserica catolică, pornind de la Autoritatea sa locală cea mai înaltă”, pe atunci preşedinte al Conferinţei episcopale croate, tocmai Stepinac:
• Acel timp deosebit de dur a fost caracterizat de o generaţie de episcopi, de preoţi şi de călugări gata să moară pentru a nu-l trăda pe Cristos, Biserica şi pe Papa. Lumea a văzut că preoţii nu au pierdut niciodată credinţa, speranţa şi dragostea, şi astfel au rămas mereu uniţi. Această unitate explică ceea ce este unanim inexplicabil; că un regim atât de dur nu a putut să supună Biserica pentru a ceda.

Şi astăzi, a notat Pontiful Biserica croată este chemată să fie unită „pentru a înfrunta provocările din partea unui context social schimbat. Episcopilor şi preoţilor, în special, Papa le-a cerut să lucreze „în slujba reconcilierii dintre creştinii divizaţi şi între creştini şi musulmani, păşind pe urmele lui Cristos”. Învăţătura morală a Bisericii, astăzi adesea neînţeleasă - a adăugat - nu poate fi ruptă de Evanghelie. Revine păstorilor să o propună credincioşilor ca să se poată înainta „în acea cotitură culturală” necesară pentru promovarea unei culturi a vieţii şi a unei societăţi pe măsura omului.

Papa a amintit apoi dificultăţile ocupaţiilor preoţilor, „într-o epocă în care numărul lor redus începe să se facă foarte simţit”, îndemnându-i să fie „lucrători eficienţi ai noii evanghelizări, care - a spus - sunt chemaţi să acţioneze uniţi împreună cu laicii”. Persoanelor consacrate, călugări şi călugăriţe, Papa le-a recomandat să se lase „plăsmuiţi” de Dumnezeu.

Adresându-se tinerilor care se pregătesc la preoţie sau la viaţa călugărească Pontiful a formulat auspicii ca „mărturia eroică a Fericitului Alois Stepinac” să inspire o reînnoire a vocaţiilor” în Croaţia. În fine un gând pentru toată Biserica din Ţara dalmatică:
• Iubită Biserică din Croaţia, asumă-ţi cu smerenie şi curaj sarcina de a fi conştiinţa morală a societăţii, ’sare a pământului’ şi ’lumină a lumii’. Fii mereu fidelă lui Cristos şi mesajului Evangheliei, într-o societate care caută să relativizeze şi să secularizeze toate domeniile vieţii. Fii lăcaşul bucuriei în credinţă şi în speranţă.

Papa şi-a luat rămas bun de la catedrala, unde fusese şi cu zece ani înainte pentru comemorarea cardinalului Franjo Seper, predecesorul de atunci al cardinalului Joseph Ratzinger „în oficiul de prefect la Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei”, cum a amintit în intervenţia sa arhiepiscopul de Zagreb, cardinalul Josip Bozanić. Ca amintire a noii sale vizite la catedrală, Pontiful a dăruit duminică un potir, aşa cum făcuse şi la noul sediu al Conferinţei episcopale croate, pe colina Ksaver, unde s-a întreţinut la prânz cu episcopii prezenţi la Zagreb: cu acea ocazie a fost descoperită şi o placă comemorativă a evenimentului.

După o vizită la reşedinţa cardinalului Bozanić şi un salut rapid adresat seminariştilor croaţi, din cauza ploii torenţiale ceremonia plecării de la aeroportul internaţional din Zagreb a fost anulată. La terminarea vizitei de două zile, Benedict al XVI-lea a constatat că, în acest timp în care par să lipsească puncte de referinţă stabile şi demne de încredere, vitalitatea bisericească a Croaţiei „nu va înceta să aibă efectele sale pozitive asupra întregii societăţi”. Şeful Statului a subliniat în schimb că nimeni „nu a rămas indiferent la mesajele Papei despre familie, morală şi credinţă, despre Europa ca o comunitate de popoare şi culturi”.

Aici serviciul audio:

rv/A. Lucaci