Papa către directorii naţionali ai Operelor Misionare Pontificale: misionar, pasiune
pentru adevărul Evangheliei şi nu simpli promotori de proiecte sociale
(RV - 14 mai 2011) În mijlocul noilor forme de sclavie care apar în timpul
nostru, creştinii să poarte mesajul eliberator al lui Cristos fără să se teamă de
nimic, nici chiar de persecuţie. A afirmat Benedict al XVI-lea în timpul audienţei
de sâmbătă dimineaţă în Vatican, primind participanţii la Adunarea generală a Operelor
Misionare Pontificale. La audienţă au participat peste o sută de directori naţionali
ai Operelor Misionare Pontificale între care şi părintele Claudiu Iştoc, din dieceza
de Iaşi, director naţional pentru România. Adunarea s-a desfăşurat la Roma
în perioada 9-14 mai.
La audienţa cu succesorul lui Petru, grupul a fost condus
de noul prefect al Congregaţiei pentru Evanghelizarea popoarelor, arhiepiscopul Fernando
Filoni.
Nu există domeniu al Bisericii care să nu fie misionar, dar nu se poate
fi misionari fără a nutri pasiune pentru mesajul pe care cineva merge ca să-l vestească,
fără a rămâne captivaţi de frumuseţea sa. Nici, în sens contrar, dacă cineva se teme
că vorbind despre Cristos nu ar rămâne teafăr. Discursul adresat de Benedict al XVI-lea
directorilor naţionali, personalului Operelor Misionare Pontificale a reluat un ecou
de la începuturile Bisericii, ai cărei membri nu făceau calcule în a-şi declara propria
identitate. Chiar şi azi, a repetat Papa, martorul creştin este acela care vorbeşte
despre „marea Speranţă” a unei omeniri care adesea este disperată: •
Noi probleme şi noi sclavii, în fapt, apar în timpul nostru, atât în aşa-zisa noua
lume, înstărită şi bogată dar nesigură în privinţa viitorului, cât şi
în Ţările în curs de afirmare, unde, şi din cauza unei globalizări caracterizate adesea
de profit, sfârşesc prin a îngroşa masele celor săraci, a celor marginalizaţi, a celor
oprimaţi, în care slăbeşte lumina speranţei.
Odată lămurite scenariile
misiunii, papa Benedict a vorbit despre misionari. Înainte de toate, a spus, nimeni
nu poate fi misionar cu adevărat dacă nu are convingerea „că Cuvântul lui Dumnezeu
este adevărul aducător de mântuire de care omul din orice timp are nevoie”: •
Dacă această convingere de credinţă nu este profund înrădăcinată în viaţa noastră,
nu vom putea simţi pasiunea şi frumuseţea de a-l vesti. În realitate,
fiecare creştin ar trebui să simtă ca fiind a sa urgenţa de a lucra pentru edificarea
Împărăţiei lui Dumnezeu. Totul în Biserică este în slujba evanghelizării;
orice sector al activităţii sale şi chiar orice persoană, în feluritele sarcini
pe care este chemată să le îndeplinească.
Îndatoriri, a continuat Benedict
al XVI-lea, ce pot merge de la cateheză la serviciile de caritate: totul în Biserică
„este misiune”. Totuşi, a adăugat, pentru a rămâne în specificul său „mesajul Evangheliei
trebuie să rămână sub stăpânirea Cuvântului şi trebuie să se alimenteze din Sacramente”: •
Numai înrădăcinaţi profund în Cristos şi în Cuvântul său
misionarii sunt capabili să nu cedeze tentaţie de a reduce evanghelizarea la un proiect
doar uman, social, ascunzând sau trecând sub tăcere dimensiunea transcendentă a mântuirii
oferite de Dumnezeu în Cristos. Este un Cuvânt care trebuie să fie mărturisit
şi predicat în mod explicit, pentru că fără o mărturie coerentă acesta este
mai puţin posibil de înţeles şi credibil.
„Munca evanghelizării este fascinantă
şi exigentă”, a repetat mai departe Pontiful. „Cere dragoste pentru propovăduire şi
mărturie, o iubire atât de totală încât poate fi marcată chiar de martiriu”. Chiar
şi în acest caz, a afirmat: • Biserica nu poate renunţa la misiunea ei
de a duce lumina lui Cristos, de a proclama vestea cea bună a Evangheliei, chiar dacă
asta comportă persecuţie. Este parte din însăşi viaţa ei, cum a fost pentru Isus.
Creştinilor nu trebuie să le fie teamă, chiar dacă ’sunt actualmente grupul
religios care suferă cel mai mare număr de persecuţii din cauza propriei credinţe’.
Benedict
al XVI-lea începuse audienţa salutându-l pe noul prefect al Congregaţiei pentru Evanghelizarea
Popoarelor, mons. Fernando Filoni, şi adăugând o „caldă urare de slujire rodnică”.
Dar Papa i-a exprimat „gratitudine profundă” cardinalului Ivan Dias pentru „serviciul
generos şi exemplar” adus timp de mulţi ani în cadrul dicasterului misionar şi al
Bisericii universale. „Domnul - a fost urarea Pontifului - să continue să-i călăuzească
cu lumina sa pe aceste doi credincioşi lucrători ai viei sale”.