În această oră a istoriei fiţi creştini convinşi şi convingători, în mijlocul celorlalţi
oameni, cu simpatie, francheţe şi sinceritate: Papa către moştenitorii Bisericii din
Aquileia
(RV - 7 mai 2011) Totul era gata la Aquileia, Veneţia şi Mestre pentru aşteptata
vizită a lui Benedict al XVI-lea, a 22-a călătorie pastorală a actualului Papă în
Italia, în şase ani de Pontificat. O călătorie pentru care respectivele Biserici
locale au ales ca moto cuvintele „Tu întăreşte-ne credinţa”. Sâmbătă 7 mai, în cursul
după amiezii Benedict al XVI-lea, plecat de la aeroportul Roma-Ciampino, a sosit la
aeroportul „Friuli-Venezia Giulia” din Ronchi dei Legionari, unde a fost primit de
cardinalul Angelo Scola, patriarh de Veneţia, de mons. Dino de Antoni, arhiepiscop
de Goriţia, mons. Andrea Bruno Mazzocato, arhiepiscop de Udine, reprezentanţi ai guvernului
italian şi diferite autorităţi locale. Imediat Pontiful s-a transferat la străvechiul
oraş Aquileia în arhidieceza de Udine, şi în continuare - după ora 18 - la Veneţia
pentru a întâlni locuitorii în Piaţa San Marco. Duminică va celebra Sfânta Liturghia
în Parcul San Giuliano la Mestre, apoi va reveni la Veneţia. Întoarcerea la Roma este
prevăzută duminică seara la aeroportul Roma-Ciampino.
• Secvenţe
muzicale. Aşadar, Papa a început sâmbătă vizita în bogatul Nord-Est italian,
pornind de la regiunea Friuli. A găsit o regiune mai săracă din cauza crizei economice.
Este un teritoriu unde se vorbeşte italiană, slovenă şi germană şi care în eforturile
zilnice nu a pierdut motivele speranţei primind în ajunul vizitei papale un grup de
emigraţi somalezi din Mogadishu într-un mic sat al văii.
Benedict al XVI-lea
vizitează Friuli la 35 de ani după cutremurul de pământ din mai 1976 care a ras la
sol o bună parte a regiunii. Soseşte într-un teritoriu care a dat Bisericii trei papi:
Pius al X-lea, Ioan al XXIII-lea şi Ioan Paul I, drept mărturie, subliniază patriarhul
de Veneţia, Angelo Scola, a legăturii istorice dintre Papalitate şi Nord-Estul peninsulei.
Sâmbătă după amiază, s-a aflat la Aquileia, dieceza de Gorţia şi străvechi
sediu al Patriarhatului care aminteşte popoare diferite, unite de rădăcini creştine,
după un traseu de circa 18 km de la aeroportul din Trieste, unul din cele mai lungi
efectuat în papamobil. La Aquileia a deschis faza pregătitoare a celei de-a doua Întruniri
bisericeşti din regiunea ecleziastică Triveneto despre evanghelizare şi aspectul misionar,
în program chiar la Aquileia, anul viitor. Benedict al XVI-lea a fost primit şi de
reprezentanţi ai Bisericilor ortodoxe ale Greciei şi României. În Piaţa Capitolului
Bazilicii erau aşteptate cel puţin 100 de mii de persoane, unele venite şi din Slovenia,
Austria, Croaţia şi Bavaria.
Într-o perioadă de puternice schimbări sociale,
episcopii din Triveneto aşteaptă de la Papa o lumină pentru drumul Bisericii locale
pentru ca să poată „rezista provocărilor şi furtunilor istoriei”. Un mesaj care în
tradiţia acestui ţinut, să depăşească hotarele italiene să promoveze „o retrezire
religioasă” între regiuni şi popoare, pentru ca să ştie să colaboreze împreună - în
lumina credinţei creştine - în rezolvarea problemelor sociale şi economice într-un
cadru schimbat de pluralism cultural. Seara, Papa lasă Aquileia plecând cu elicopterul
în Piaţa San Marco din Veneţia, unde într-un mic papamobil electric condus de un agent
de circulaţie urbană salută credincioşii înainte de a intra în bazilică şi a se reculege
în rugăciune în faţa relicvelor Sfântului Marcu evanghelist. Duminică, dimineaţă Papa
se duce din lagună pe teritoriul peninsulei, la Mestre, unde celebrează Sfânta Liturghie
şi recită antifonul marian pascal „Regina Coeli” în parcul de la San Giuliano. Tot
duminică, dar în cursul după amiezii, aşteptata întâlnire în lagună cu reprezentanţii
societăţii civile venete şi seara întoarcerea la Roma.
Dar să revenim la spiritul
călătoriei pastorale a lui Benedict al XVI-lea. Papa a amintit la sosire că Aquileia
devenise în Decima Regio - în cea de-a Zecea Regiune a Imperiului, o comunitate de
martiri, da martori eroici ai credinţei în Cel Înviat, sămânţă a altor ucenici şi
altor comunităţi. Măreţia Aquileii nu a fost doar faptul de a fi al IX-lea oraş din
Imperiu şi al patrulea din Italia, dar şi aceea de a fi o Biserică vie, exemplară,
capabilă de autentică propovăduire evanghelică, extinsă curajos în regiunile din jur
şi păstrată şi alimentată timp de secole. De aceea aduc omagiu acestui pământ binecuvântat,
udat cu sânge şi de jertfa atâtor martori. Îi rog - spune Papa - pe Sfinţii Martiri
ai Aquileii să suscite şi azi în Biserică ucenici ai lui Cristos, curajoşi şi fideli,
dedicaţi numai lui şi de aceea convinşi şi convingători.
Pontiful a observat
că libertatea de cult a creştinismului, obţinută în secolul al IV-lea, nu a făcut
decât să extindă raza de acţiune a Bisericii Aquileii, lărgindu-se peste hotarele
naturale ale Veneţiei şi Istriei până la Retia, Noricum şi vastele Regiuni danubiene,
la Panonia, la Savia. S-a format astfel regiunea ecleziastică mitropolitană de Aquileia,
căreia episcopi de Biserici foarte îndepărtate îi dădeau ascultarea lor, îi primeau
profesiunea de credinţă şi stabileau cu ea legături indisolubile de comuniune eclezială,
liturgică, disciplinară şi chiar arhitectonică. Aquileia era inima pulsantă a acestei
regiuni, sub conducerea înţeleaptă şi neînfricată a unor Sfinţi Păstori care au apărat-o
împotriva răspândirii arianismului. Papa Benedict, adresându-se credincioşilor, fii
şi moştenitori ai glorioasei Biserici de Aquileia, a spus că se află în mijlocul lor
pentru a admira această bogată şi antică tradiţie, dar mai ales pentru a-i întări
în credinţa profundă a Părinţilor lor.
În această oră a istoriei redescoperiţi,
apăraţi, profesaţi cu căldură spirituală acest adevăr fundamental. Numai de la Cristos,
în fapt, omenirea poate primi speranţă şi viitor; numai de la el putem prelua semnificaţia
şi forţa iertării, a dreptăţii, a păcii. Ţineţi mereu vii, cu curaj, credinţa şi faptele
originilor voastre! Fiţi în Bisericile voastre şi în sânul societăţii „quasi beatorum
chorus”, „aproape un cor al fericiţilor”cum afirma despre clerul Aquileii, pentru
unitatea credinţei, studiul Cuvântului, iubirea frăţească, armonia bucuroasă şi felurită
a mărturiei ecleziale. Vă invit să vă faceţi din nou ucenici ai Evangheliei, pentru
a o traduce în fervoare spirituală, claritate de credinţă, sinceră caritate, sensibilitate
grabnică pentru săraci.
Fiţi asidui la „iesle”, cum spunea Sfântul episcop
Cromaţiu, adică la altar, unde hrana este Cristos însuşi, Pâine de viaţă, forţă în
persecuţii, aliment ce întăreşte în orice descurajare şi slăbiciune, nutriment pentru
curaj şi ardoare creştină.