În această oră a istoriei fiţi creştini convinşi şi convingători, în mijlocul celorlalţi oameni, cu simpatie, francheţe şi sinceritate: Papa către moştenitorii Bisericii din Aquileia

(RV - 7 mai 2011) Totul era gata la Aquileia, Veneţia şi Mestre pentru aşteptata vizită a lui Benedict al XVI-lea, a 22-a călătorie pastorală a actualului Papă în Italia, în şase ani de Pontificat. O călătorie pentru care respectivele Biserici locale au ales ca moto cuvintele „Tu întăreşte-ne credinţa”. Sâmbătă 7 mai, în cursul după amiezii Benedict al XVI-lea, plecat de la aeroportul Roma-Ciampino, a sosit la aeroportul „Friuli-Venezia Giulia” din Ronchi dei Legionari, unde a fost primit de cardinalul Angelo Scola, patriarh de Veneţia, de mons. Dino de Antoni, arhiepiscop de Goriţia, mons. Andrea Bruno Mazzocato, arhiepiscop de Udine, reprezentanţi ai guvernului italian şi diferite autorităţi locale. Imediat Pontiful s-a transferat la străvechiul oraş Aquileia în arhidieceza de Udine, şi în continuare - după ora 18 - la Veneţia pentru a întâlni locuitorii în Piaţa San Marco. Duminică va celebra Sfânta Liturghia în Parcul San Giuliano la Mestre, apoi va reveni la Veneţia. Întoarcerea la Roma este prevăzută duminică seara la aeroportul Roma-Ciampino.

• Secvenţe muzicale.
Aşadar, Papa a început sâmbătă vizita în bogatul Nord-Est italian, pornind de la regiunea Friuli. A găsit o regiune mai săracă din cauza crizei economice. Este un teritoriu unde se vorbeşte italiană, slovenă şi germană şi care în eforturile zilnice nu a pierdut motivele speranţei primind în ajunul vizitei papale un grup de emigraţi somalezi din Mogadishu într-un mic sat al văii.

Benedict al XVI-lea vizitează Friuli la 35 de ani după cutremurul de pământ din mai 1976 care a ras la sol o bună parte a regiunii. Soseşte într-un teritoriu care a dat Bisericii trei papi: Pius al X-lea, Ioan al XXIII-lea şi Ioan Paul I, drept mărturie, subliniază patriarhul de Veneţia, Angelo Scola, a legăturii istorice dintre Papalitate şi Nord-Estul peninsulei.

Sâmbătă după amiază, s-a aflat la Aquileia, dieceza de Gorţia şi străvechi sediu al Patriarhatului care aminteşte popoare diferite, unite de rădăcini creştine, după un traseu de circa 18 km de la aeroportul din Trieste, unul din cele mai lungi efectuat în papamobil. La Aquileia a deschis faza pregătitoare a celei de-a doua Întruniri bisericeşti din regiunea ecleziastică Triveneto despre evanghelizare şi aspectul misionar, în program chiar la Aquileia, anul viitor. Benedict al XVI-lea a fost primit şi de reprezentanţi ai Bisericilor ortodoxe ale Greciei şi României. În Piaţa Capitolului Bazilicii erau aşteptate cel puţin 100 de mii de persoane, unele venite şi din Slovenia, Austria, Croaţia şi Bavaria.

Într-o perioadă de puternice schimbări sociale, episcopii din Triveneto aşteaptă de la Papa o lumină pentru drumul Bisericii locale pentru ca să poată „rezista provocărilor şi furtunilor istoriei”. Un mesaj care în tradiţia acestui ţinut, să depăşească hotarele italiene să promoveze „o retrezire religioasă” între regiuni şi popoare, pentru ca să ştie să colaboreze împreună - în lumina credinţei creştine - în rezolvarea problemelor sociale şi economice într-un cadru schimbat de pluralism cultural. Seara, Papa lasă Aquileia plecând cu elicopterul în Piaţa San Marco din Veneţia, unde într-un mic papamobil electric condus de un agent de circulaţie urbană salută credincioşii înainte de a intra în bazilică şi a se reculege în rugăciune în faţa relicvelor Sfântului Marcu evanghelist. Duminică, dimineaţă Papa se duce din lagună pe teritoriul peninsulei, la Mestre, unde celebrează Sfânta Liturghie şi recită antifonul marian pascal „Regina Coeli” în parcul de la San Giuliano. Tot duminică, dar în cursul după amiezii, aşteptata întâlnire în lagună cu reprezentanţii societăţii civile venete şi seara întoarcerea la Roma.

Dar să revenim la spiritul călătoriei pastorale a lui Benedict al XVI-lea. Papa a amintit la sosire că Aquileia devenise în Decima Regio - în cea de-a Zecea Regiune a Imperiului, o comunitate de martiri, da martori eroici ai credinţei în Cel Înviat, sămânţă a altor ucenici şi altor comunităţi. Măreţia Aquileii nu a fost doar faptul de a fi al IX-lea oraş din Imperiu şi al patrulea din Italia, dar şi aceea de a fi o Biserică vie, exemplară, capabilă de autentică propovăduire evanghelică, extinsă curajos în regiunile din jur şi păstrată şi alimentată timp de secole. De aceea aduc omagiu acestui pământ binecuvântat, udat cu sânge şi de jertfa atâtor martori. Îi rog - spune Papa - pe Sfinţii Martiri ai Aquileii să suscite şi azi în Biserică ucenici ai lui Cristos, curajoşi şi fideli, dedicaţi numai lui şi de aceea convinşi şi convingători.

Pontiful a observat că libertatea de cult a creştinismului, obţinută în secolul al IV-lea, nu a făcut decât să extindă raza de acţiune a Bisericii Aquileii, lărgindu-se peste hotarele naturale ale Veneţiei şi Istriei până la Retia, Noricum şi vastele Regiuni danubiene, la Panonia, la Savia. S-a format astfel regiunea ecleziastică mitropolitană de Aquileia, căreia episcopi de Biserici foarte îndepărtate îi dădeau ascultarea lor, îi primeau profesiunea de credinţă şi stabileau cu ea legături indisolubile de comuniune eclezială, liturgică, disciplinară şi chiar arhitectonică. Aquileia era inima pulsantă a acestei regiuni, sub conducerea înţeleaptă şi neînfricată a unor Sfinţi Păstori care au apărat-o împotriva răspândirii arianismului. Papa Benedict, adresându-se credincioşilor, fii şi moştenitori ai glorioasei Biserici de Aquileia, a spus că se află în mijlocul lor pentru a admira această bogată şi antică tradiţie, dar mai ales pentru a-i întări în credinţa profundă a Părinţilor lor.

În această oră a istoriei redescoperiţi, apăraţi, profesaţi cu căldură spirituală acest adevăr fundamental. Numai de la Cristos, în fapt, omenirea poate primi speranţă şi viitor; numai de la el putem prelua semnificaţia şi forţa iertării, a dreptăţii, a păcii. Ţineţi mereu vii, cu curaj, credinţa şi faptele originilor voastre! Fiţi în Bisericile voastre şi în sânul societăţii „quasi beatorum chorus”, „aproape un cor al fericiţilor”cum afirma despre clerul Aquileii, pentru unitatea credinţei, studiul Cuvântului, iubirea frăţească, armonia bucuroasă şi felurită a mărturiei ecleziale. Vă invit să vă faceţi din nou ucenici ai Evangheliei, pentru a o traduce în fervoare spirituală, claritate de credinţă, sinceră caritate, sensibilitate grabnică pentru săraci.

Fiţi asidui la „iesle”, cum spunea Sfântul episcop Cromaţiu, adică la altar, unde hrana este Cristos însuşi, Pâine de viaţă, forţă în persecuţii, aliment ce întăreşte în orice descurajare şi slăbiciune, nutriment pentru curaj şi ardoare creştină.

Aici serviciul audio: