Sâmbăta Sfântă, zi de tăcere şi de aşteptare. Papa prezidează Veghea pascală, în Noaptea
în care Cristos a învins moartea. Duminică, Liturghia Paştelui, cu mesajul şi binecuvântarea
"Urbi et Orbi"
(RV - 23 aprilie 2011)Toată Biserica în Sâmbăta Sfântă, zi de tăcere, este
în aşteptare. În seara Sâmbetei Sfinte Biserica celebrează Noaptea Paştelui şi anunţă
solemn Învierea Domnului. Începând de la ora 21, Papa conduce în bazilica vaticană
Veghea pascală - „Vigilia vigiliarum”, mama tuturor privegherilor cum o numeşte
Sf. Augustin. Celebrarea începe cu binecuvântarea focului nou în atriul bazilicii;
are loc apoi aprinderea lumânării pascale care se poartă în procesiune şi de la care
credincioşii iau lumina aprinzându-şi rând pe rând lumânările la intonarea de trei
ori a aclamaţiei „Lumen Christi - Lumina lui Cristos”.
Măreaţa
bazilică San Pietro este inundată în cele din urmă de lumina pascală. Revine apoi
aceluiaşi diacon vestirea solemnă a Învierii prin străvechiul şi minunatul imn „Exultet
jam angelica turba coelorum”, „Să tresalte de bucurie oştirea cerească a îngerilor”.
După liturgia luminii, urmează cea a cuvântului, cea a sfinţirii apei şi a
Botezului în care 6 catehumeni primesc anul acesta tainele iniţierii creştine: Botezul,
Mirul şi Euharistia. Cei şase neofiţi provin din Elveţia, Albania, Rusia, Perù, Singapore
şi China. La Liturghia Sfinţirii Crismei, în dimineaţa Joii Sfinte, Papa a spus că
într-un anume sens „ar trebui ca să rămânem mereu catehumeni”, a nu crede niciodată
că am ajuns la ţintă, a învăţa din nou a-l iubi pe Isus şi a căuta Faţa sa”. „Cunoaşterea
lui Dumnezeu nu se termină niciodată”. De altfel, în timpul acestei celebrări, toţi
cei botezaţi reînnoiesc personal promisiunile asumate în locul lor de naşi şi părinţi
la primirea tainei Botezului, în copilărie, nu mult timp după naştere.
Apoi,
are loc Liturghia Euharistică care se încheie cu cântarea Regina Coeli - Bucură-te
Regină a Cerului - antifonul care înlocuieşte rugăciunea Angelus-Îngerul
Domnului în timpul pascal, adică până la Rusalii.
Secvenţe sonore „Alleluia”. În
Duminica Paştelui 2011, 24 aprilie, Sfânta Liturghie solemnă este celebrată
de Papa la altarul din faţa bazilicii vaticane începând de la ora 10.15. Şi anul acesta
la altar este adusă din Capela Sfântul Laurenţiu de la Sacla Santa străvechea icoană
„aheropita” - în traducere „nefăcută de mână de om” - a Preasfântului Mântuitor. Se
reia vechiul rit „Resurrexit” de aceea la începutul Liturghiei diaconii deschid uşile
şi arată icoana Preasfântului Mântuitor adunării credincioşilor şi Sfântului Părinte.
Apoi un diacon cântă versetul „Surrexit Dominus vere et apparuit Simoni”- „Domnul
a înviat cu adevărat şi s-a arătat lui Simon”, lui Petru. Este străvechiul rit
al întâlnirii lui Cristos cel Înviat cu Petru, şi acum cu succesorul lui Petru, episcopul
Romei. De asemenea, având în vedere că şi anul acesta creştinii din Orient şi Occident
sărbătoresc Paştele la aceeaşi dată, un cor ortodox cântă Stihirile Învierii din Liturgia
bizantină. Omilia este înlocuită cu Mesajul pascal.
La ora 12 din balconul
central al bazilicii vaticane Benedict al XVI-lea asistat de cardinalii diaconi Jean-Louis
Tauran şi Raffaele Farina rosteşte tradiţionalul Mesaj pascal, urmat de urările de
Paşti în diferite limbi, şi dă binecuvântarea apostolică „Urbi et Orbi”, oraşului
Roma şi lumii.
Şi anul acesta, cum se obişnuieşte începând din 1985, împodobirea
cu flori a Pieţii San Pietro pentru sărbătoarea Paştelui este oferită şi îngrijită
de un grup de artişti olandezi, sub conducerea maestrului decorator floreal Charles
van der Voort. Culorile dominante sunt mereu galbenul şi albul, care simbolizează
lumina şi bucuria mesajului pascal, pe lângă faptul de a fi culorile steagului vatican.
Multe şi felurite soiuri de flori: de la trandafiri la crini şi lalele, narcise, zambile
şi o gamă variată de arbuşti şi plante de grădină.
Sărbătoarea Paştelui din
acesta an cunoaşte şi două coincidenţe fericite: Duminică 24 aprilie, de fapt se împlinesc
şase ani de la Liturghia pentru începutului pontificatului papei Benedict al
XVI-lea şi aniversarea Botezului Sfântului Augustin, sfânt deosebit
de drag Papei, petrecut prin mâinile Sfântului Ambroziu în noaptea de Paşti, 24 aprilie
387.