Memoria PS Ioan Şişeştean, rămâne vie şi pentru noi, cei ce ne aflăm dincoace de
Carpaţi: PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi şi PS Aurel Percă, ep. auxiliar
(RV - 15 aprilie 2011) Scrisoare de participare a PS Petru Gherghel, episcop
de Iaşi şi a PS Aurel Percă, episcop auxiliar de Iaşi la moartea PS
Ioan Şişeştean. Vestea încetării din viaţă a veneratului episcop Ioan Şişeştean,
în cel de-al 75-lea an al vieţii, ne-a umplut, şi nouă, celor din Iaşi, inima de durere
şi compasiune. Preasfinţitul era pentru noi nu numai un confrate întru preoţie
şi episcopat, ci şi un adevărat părinte şi un prieten către care ne îndreptam cu adevărată
simpatie şi stimă.
Timpurile grele prin care a trecut şi multele suferinţe,
ce nu se mai terminau, i-au măcinat sănătatea şi i-au urgentat sfârşitul.
În
toate aceste greutăţi zilnice şi necazuri fireşti, Preasfinţitul din Şişeşti transpira
bunătate, răbdare şi inspira curaj în activitatea de păstor în Ţara de Sus, între
preoţii şi credincioşii greco-catolici, ele revărsându-se şi spre noi, confraţii săi
întru episcopat, atât în momentele oficiale de la sesiunile Conferinţei Episcopilor
Catolici de ambele rituri din România, cât şi în relaţiile interpersonale.
Curajul,
cu care intervenea în diferitele noastre întâlniri, îl făcea plăcut şi de admirat
şi transpira o iubire profundă faţă de Dumnezeu şi faţă de eparhioţii Preasfinţiei
Sale.
Memoria lui va rămâne mereu vie şi pentru noi, cei ce ne aflăm dincoace
de Carpaţi.
În rugăciunile noastre, din ziua funeraliilor de sâmbătă, 16 aprilie
2011, la care ne vom strădui să participăm, ca şi la celebrarea sfintei Liturghii,
îl vom pomeni cu plăcută şi vie aducere aminte şi sperăm ca el să mijlocească nu numai
pentru proprii enoriaşi, ci şi pentru noi, ceilalţi slujitori şi fii ai Bisericii
Catolice din România.