Papa către ambasadorul Croaţiei: la modă, amneziile asupra rădăcinilor creştine ale Europei

(RV - 11 aprilie 2011) Valorizarea patrimoniului creştin al Europei a fost tema forte a discursului papei Benedict al XVI-lea la primirea luni dimineaţă în Vatican a ambasadorului Croaţiei, Filip Vučak, cu ocazia prezentării Scrisorilor de acreditare.
Papa a atras atenţia împotriva unei anumite amnezii colective care ar vrea să nege evidenţa istorică a rădăcinilor creştine ale Bătrânului Continent. Şi-a exprimat apoi bucuria pentru apropiata sa vizită în Croaţia, în program în zilele de 4 şi 5 iunie.

Ce poate da Croaţia Europei de azi? În momentul în care, la 20 de ani de la dobândirea independenţei, ţara balcanică grăbeşte pasul spre integrarea în Uniunea Europeană, Papa încurajează croaţii să nu renunţe la cultura lor şi la propria viaţă religioasă.

„Ar fi iluzoriu - afirmă Pontiful - a voi să negi propria identitate pentru a îmbrăţişa o alta născută în circumstanţe atât de diferite” în comparaţie cu cele care au dat origine Croaţiei. Intrând în Uniunea Europeană, continuă, ţara voastră nu va adera doar la un sistem economic şi juridic cu avantajele şi limitele sale. În acelaşi timp, „va putea aduce o contribuţie proprie”. Papa invită Croaţia „să nu-i fie teamă să revendice cu hotărâre respectarea propriei istorii şi a identităţii sale religioase şi culturale”. Şi critică acele voci care „contestă cu stupefiantă regularitate realitatea rădăcinilor religioase europene”:

„Este de acum la modă - constată - a avea amnezii şi a nega evidenţele istorice”. Şi adaugă: „A afirma că Europa nu are rădăcini creştine echivalează cu a pretinde ca un om să poată trăi fără oxigen şi hrană”. Îndeamnă, apoi, „la a nu se ruşina în a aminti şi susţine adevărul, respingând, dacă e necesar, ceea ce îi este contrar”. Papa se declară cert că Croaţia va şti să apere propria identitate cu convingere şi mândrie, evitând noile obstacole care se vor prezenta şi care „sub pretextul unei libertăţi religioase greşit înţelese, sunt contrare dreptului natural, familiei şi moralei”.

Papa Benedict al XVI-lea exprimă apoi satisfacţia sa pentru rolul Croaţiei în promovarea păcii în regiune şi cu referinţă specială la Bosnia-Herţegovina. Croaţia, relevă, nu omite să aducă „aportul său specific pentru a facilita dialogul şi înţelegerea între popoare” de diferite tradiţii, dar care trăiesc împreună de secole. De aici, încurajarea de a continua pe acest drum pentru consolidarea păcii în respectul fiecăruia. În fine, Papa şi-a îndreptat gândul la vizita sa în Croaţia de la începutul lunii iunie, prima pe care o face ca Pontif chiar dacă, pe când era cardinal a vizitat de mai multe ori pământul croat. Benedict al XVI-lea, luni dimineaţă, în finalul discursului către noul ambasador al Croaţiei pe lângă Sfântul Scaun, a amintit înainte de toate tema călătoriei: „Împreună în Cristos”.

„Este acest împreună că doresc să-l celebrez cu poporul vostru”, afirmă Papa. „Împreună, în pofida nenumăratelor diferenţe umane, împreună chiar cu aceste diferenţe”. Şi împreună cu Cristos, „care de secole însoţeşte poporul croat cu bunătate şi milostivire”. Pontiful se declară satisfăcut de faptul că parlamentul croat a proclamat 2011, „Anul Bošcović” în cinstea omului de ştiinţă şi filozofului iezuit care a demonstrat posibilitatea “de a face să trăiască împreună în armonie ştiinţa şi credinţa, slujirea patriei şi angajarea în Biserică”.

Aici serviciul audio:

rv/al