Filozofia poate răspunde nevoilor societăţii: card. Grocholewski prezintă reforma Universităţilor Eccleziastice

(RV - 22 martie 2011) „Epoca noastră are nevoie de filozofie”. A subliniat cardinalul Zenon Grocholewski, prefect al Congregaţiei pentru Educaţia Catolică, prezentând marţi dimineaţă în Sala de presă a Sfântului Scaun decretul de reformă a studiilor ecleziastice de filozofie. Erau prezenţi la întâlnirea cu jurnalişti şi mons. Jean-Louis Bruguès, secretarul departamentului şi părintele Charles Morerod, rectorul magnific al Universităţii Pontificale Sfântul Toma de Aquino din Roma.

Pentru noi s-a aflat Roberta Gisotti:
• „Ecclesia semper reformanda” - Biserica are întotdeauna nevoie de reformă, acest principiu, aplicat în general la viaţa spirituală, răspunde şi noilor exigenţe ale vieţii bisericeşti în circumstanţele schimbătoare socio-culturale. De aici cerinţa unei reforme care interesează - a explicat mons. Bruguès - Facultăţile ecleziastice de filozofie şi de teologie precum şi institutele de filozofie şi teologie afiliate sau agregate acestora. Principalele noutăţi privesc înainte de toate anii de curs, un an mai mult, de la doi la trei ani, în primul ciclu pentru prima treaptă de învăţământ superior; apoi curriculum studiilor cu sublinierea „caracterului sapienţial şi metafizic al filozofiei, care nu neagă - a evidenţiat părintele Morerod - rolul celorlalte ramuri ale filozofiei”, şi recomandarea de a favoriza accesul la surse, şi anume lectura autorilor celor mai reprezentativi, pe care studiul manualelor nu-i poate substitui, amintind şi că „informaţia nu este formaţie”; în fine, corpul profesoral să fie cât mai stabil şi calificat posibil. Un Decret, al cărui proces de elaborare a demarat în 2004 pentru a ajunge acum la aprobarea lui Benedict al XVI-lea pe 28 ianuarie 2011 în comemorarea liturgică a Sfântului Toma de Aquino.

Nu există o filozofie oficială a Bisericii, întrucât credinţa nu este ca atare o filozofie, deşi Biserica acordă o preferinţă specială Sfântului Toma a cărui metodă şi doctrină, nu este exclusivă ci „exemplară”.

„Numai o filozofie sănătoasă poate ajuta candidaţii la preoţie să dezvolte o conştiinţă reflexă a raportului constitutiv care există între spiritul uman şi adevăr, acel adevăr care se revelează nouă pe deplin în Isus Cristos” (n.52).

În legătură cu motivul propulsor ale reformei, iată răspunsul cardinalului prefect Zenon Grocholewski:
• Pe de o parte, slaba formare filozofică în multe institute ecleziastice, cu absenţa unor puncte precise de referinţă, mai ales relative la materiile de învăţământ şi calitatea profesorilor. Acest punct slab este apoi însoţit de criza studiilor filozofice în general într-o epocă în care raţiunea însăşi este ameninţată de utilitarism, de relativism, de neîncrederea raţiunii de a cunoaşte adevărul cu privire la problemele fundamentale ale vieţii, a abandonării metafizicii; uneori până şi conceptul de filozofie nu apare clar. Şi, pe de altă parte, atât convingerea exprimată în enciclica „Fides et Ratio” despre raportul dintre credinţă şi raţiune a lui Ioan Paul al II-lea din 1998, despre importanţa filozofiei în componenta sa metafizică pentru ’a depăşi situaţia de criză care pătrunde astăzi mari sectoare ale filozofiei şi pentru a corecta astfel unele comportamente eronate răspândite în societatea noastră’, cât şi conştiinţa că filozofia este indispensabilă pentru formarea teologică”.

De aceea, urarea finală a cardinalului;
• Dorinţa noastră este ca această reformă să contribuie la ameliorarea studiilor atât de filozofie cât şi de teologie.

Aici serviciul audio: