Cardinalul Ravasi prezintă „Curtea Neamurilor”: abaterea zidului de despărţire dintre
credincioşi şi cei care nu cred
(RV - 18 martie 2011) Biserica îşi reînnoişte angajamentul de a dialoga
cu cei care nu cred: acesta este spiritul iniţiativei „Curtea Neamurilor”,
două zile de întâlnire şi dialog la Paris în zilele de 24 şi 25 martie. Evenimentul
a fost prezentat vineri dimineaţă în Sala de presă a Sfântului Scaun de promotorul
iniţiativei, cardinalul Gianfranco Ravasi, preşedintele Consiliului Pontifical al
Culturii. Împreună cu el au intervenit, părintele Laurent Mazas, director executiv
al iniţiativei „Curtea Neamurilor” şi ambasadorul Franţei pe lângă Sfântul Scaun,
Stanislas de Laboulaye. Cardinalul Ravasi a răspuns de asemenea la întrebările privind
sentinţa Curţii de la Strasbourg asupra Crucifixului în şcoli.
Abaterea
zidului de despărţire dintre credincioşi şi cei care nu cred: aceasta este, a
subliniat cardinalul Gianfranco Ravasi, proiectul angajant şi fascinant propus prin
„Curtea Neamurilor”. O iniţiativă, s-a amintit, care are ca cel dintâi autor al său
pe Benedict al XVI-lea. Preşedintele departamentului Culturii a explicat în primul
rând că dialogul cu cei care nu cred nu vrea să dea viaţă nici unei confuzii, ci mai
degrabă unui spaţiu de confruntare autentică: • Este pentru a face astfel
ca, deşi în identităţile specifice cele două curţi „Curtea Evreilor”
şi "Curtea Neamurilor”, credincioşi şi unii care nu cred, deşi în ipostazele
lor proprii, aceste chipuri să se întâlnească, aceste chipuri să-şi vorbească,
să dialogheze între ele.
Cardinalul a pus apoi accentul pe marea disponibilitate
a multor atei şi care nu cred pentru confruntare. O atitudine ce interoghează şi îi
provoacă pe credincioşi: • Trebuie să spun că am găsit într-adevăr un
mare interes în multe din aceste persoane, şi aceasta devine şi pentru noi o provocare
- pentru noi credincioşii - la a avea acelaşi interes, aceeaşi intensitate.
Evenimentul
de la Paris, a adăugat, nu va fi un Congres neutru, dar vor fi acolo şi mărturii pasionate
de la care se speră să poată veni rezultate şi convergenţe. De altfel, a relevat,
deja azi există multe terenuri de angajare comună între cei care cred şi cei care
nu cred. Răspunzând apoi la întrebările ziariştilor asupra sentinţei Curţii de la
Strasbourg asupra Crucifixului în şcoli, cardinalul Ravasi a afirmat că omenirea îşi
exprimă propria identitate prin simboluri şi aceasta este valabil desigur şi pentru
civilizaţia occidentală: • În cetatea seculară a Occidentului este în
afara îndoielii că prezenţa creştină, ca element da bază - chiar dacă nu s-a voit
a-l recunoaşte, dar este un dat obiectiv, material - prezenţa creştină este absolut
relevantă, decisivă. Este un semn de civilizaţie, înainte de toate. Chiar dacă tu
nu-l recunoşti din punctul de vedere teologic (…) Dacă noi pierdem toată
această mare ereditate, pe noi ne paşte un mare risc: pierdem chipul,
înfăţişarea noastră. Acum, în dialogul cu islamul problema fundamentală
a Occidentului este că e fără chip: nu are nici o identitate culturală.
La
rândul său, directorul executiv al structurii „Curtea Neamurilor”, părintele Mazas
a ilustrat momentele tari ale evenimentului parizian, care se va articula în trei
colocvii în trei locuri simbolice ale spaţiului laic: UNESCO, Sorbona şi Institutul
Franţei. Întâlnirile se vor termina apoi cu o masă rotundă la Colegiul Bernardinilor.
Momentul clou, deschis întregii societăţi civile, va fi în sfârşit marea sărbătoare
pe platoul din faţa Catedralei Notre Dame din Paris pe 25 martie. În cursul serii,
papa Benedict al XVI-lea se va adresa celor prezenţi printru video-mesaj. Ambasadorul
Franţei pe lângă Sfântul Scaun, Stanislas de Laboulaye a pus în fine accentul pe sentimentele
cu care francezii aşteaptă acest eveniment: • Franţa este fericită şi
încântată că a fost aleasă pentru a primi cea dintâi manifestare internaţională
„Curtea Neamurilor”. Tema dialogului dintre Biserică şi reprezentanţii
lumii intelectuale şi culturale asupra problemelor fundamentale este mereu o sursă
de îmbogăţiri.