Titlul de doctor „honoris causa” la Universitatea din Perugia pentru Mons. Gänswein. Secretarul Papei: laicitatea sănătoasă întăreşte identitatea Italiei

(RV - 15 februarie 2011) Universitatea pentru Străini din Perugia a conferit mons. Georg Gänswein titlul de doctor „honoris causa” în Sisteme de comunicaţie în relaţiile internaţionale. În cursul ceremoniei, desfăşurată marţi dimineaţă în Aula Magna a universităţii, secretarul particular al papei Benedict al XVI-lea a ţinut o lectio magistralis pe tema „Relaţia dintre Biserică şi Stat în Italia. Libertas Ecclesiae în Concordat”. Mons. Georg Gänswein în exordiul intervenţiei, amintind că tocmai studiind la Universitatea Perugină a putut să înveţe limba şi cultura Italiei. Propunem aici câteva din pasajele intervenţiei sale.

Stat şi Biserică, chiar dacă cu titlu diferit, sunt „în serviciul aceleiaşi persoane umane şi al binelui comun”, a spus trecând în revistă relaţiile dintre Biserică şi Statul Italian de la Concordatul din Lateran din 1929 până la Acordul de la Villa Madama din 1984. Secretarul particular al Papei a relevat cum prin Acordul din 1984 se afirmă „o concepţie nouă de suveranitate, nu închisă, ci deschisă spre serviciul omului şi a binelui comun” motiv pentru care este necesară „o colaborare sănătoasă deşi în diversitatea respectivelor competenţe”. Mons. Gänswein a reluat astfel viziunea raporturilor dintre Stat şi Biserică în Italia, propusă de Benedict al XVI-lea în vizita sa la Quirinale, sediul Preşedintelui Republicii Italiene în 2005. „Autonomia sferei temporale” - a spus atunci Pontiful - nu exclude o intimă armonie cu exigenţele superioare şi complexe ce derivă dintr-o viziune integrală despre om şi destinul său etern”. Concordatul din 1929 şi Acordurile din 1984, a adăugat, „oferă un cadru juridic pentru a realiza acea laicitate sănătoasă” despre care vorbeşte Papa şi „care întăreşte identitatea Italiei”.

Secretarul particular al papei Benedict al XVI-lea a dedicat o parte însemnată a discursului său Oraşului Roma, formulând urarea pentru aprobarea de norme speciale pentru ca să poată desfăşura cât mai bine rolurile sale de capitală, oraş internaţional şi sediu al catolicităţii. În special, Mons. Gänswein a observat că Roma ar putea fi dotată cu legi speciale referitoare la sectoare precum relaţiile internaţionale, primirea pelerinilor şi serviciile sociale şi sanitare în favoarea imigraţilor. Două exemple recente, a adăugat, întăresc această viziune: Marele Jubileu din 2000 şi funeraliile papei Ioan Paul al II-lea, evenimente care au înregistrat imense afluenţa la Roma a unei multitudini de persoane şi a cerut autorităţilor o reconsiderare a numeroase locuri ale oraşului.

Aici serviciul audio: