La Bologna, cardinalul Ravasi inaugurează „Curtea Neamurilor”

(RV - 13 februarie 2011) „Frate ateu, îngândurat la modul nobil în căutarea unui Dumnezeu pe care eu nu ştiu să ţi-l dau. Să traversăm împreună pustiul, din deşert în deşert să trecem dincolo de pădurea credinţelor. Liberi şi goi spre Nuda Fiinţă şi acolo unde până şi cuvântul moare să se încheie drumul nostru”. Acestea sunt versurile poetului David Maria Turoldo, preot din rândul Servilor Mariei, pe care cardinalul Gianfranco Ravasi, preşedintele Consiliului Pontifical al Culturii le-a pus ca sigiliu pe avanpremiera desfăşurată în oraşul italian Bologna a iniţiativei „Curtea Neamurilor”, structura de dialog dintre credincioşi şi cei care nu cred, născută la sugestia Sfântului Părinte.

Sâmbătă 12 februarie, rectorul Universităţii din Bologna, Ivano Dionigi a fost gazda primitoare a unui public numeros şi calificat. „Cred că a vorbi despre om echivalează cu a vorbi despre Dumnezeu şi a vorbi despre Dumnezeu echivalează cu a vorbi despre om”, a spus în exordiul cuvântării. „A redescoperi până la capăt natura, nelimitarea ce există în om înseamnă a-şi pune chestiunile ultime, a interpreta viaţa ca o continuă interogare, ca o căutare a adevărului care nu este niciodată nici comodă şi nici consolatoare”. „În cadrul Curţii Neamurilor, pentru moment, şi subliniez acest ’pentru moment’, a afirmat cardinalul Ravasi, „ne-am gândit să excludem pe unii: în fond pe cei prea puţin atei. Vom trebuie totuşi să intrăm şi acolo. În acela care este orizontul superficialităţii, amoralităţii, indiferenţei, al locului comun şi scontat, al stereotipului, al secularizării banale şi al religiei caracterizate de devoţiuni incolore şi insipide. Este locul ateismului mimetizat dacă vreţi. Acest domeniu este unul ce se extinde, ca un fel de văl de mormânt trebuie să spunem, nu doare peste cultură, mă gândeam peste politică, unde sub multe aspecte a devenit de acum un stindard”. Patru au fost intervenţiile: chimistul Vincenzo Balzani care s-a oprit asupra colaborărilor dintre gândirea liberală şi personalismul creştin; de diferenţele dintre nihilism şi ateism s-au ocupat filozofii Sergio Giove şi Massimo Cacciari. Acesta din urmă a avertizat creştinii împotriva unei alianţe mortale cu ateismul practic, şi anume cel bazat de indiferenţă.